Grindeanu afirmă că sunt în construcție aproximativ 800 km de autostradă și drum expres, iar rețeaua rutieră ar putea crește cu 300-400 km până la sfârșitul mandatului. Într-un scenariu optimist, România ar putea atinge 1.200-1.300 km de drumuri rapide în patru ani.
Grindeanu: Avem în construcție 800 km de autostradă și drum expres
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat în cadrul unei conferințe de presă că, în prezent, sunt în construcție aproximativ 800 de km de autostradă și drum expres. Grindeanu estimează că până la sfârșitul mandatului său, rețeaua rutieră aflată în operare va crește cu „300 și ceva spre 400 de km”.
Într-un scenariu optimist, ministrul preconizează că, în următorii patru ani, România va ajunge la un total de „1.200-1.300 de km” de drumuri de mare viteză.
Obiective anuale și proiecții pe termen lung
Grindeanu și-a exprimat optimismul privind ritmul de construcție a infrastructurii rutiere, afirmând că există „toate premisele ca anual să dăm în circulaţie în medie cam 250 de km de autostradă și drum expres.”
În ceea ce privește obiectivele pe termen lung, ministrul a detaliat că ținta este „să ajungem undeva ca în patru ani să se circule pe aproape încă 1.000 de km noi de autostradă şi drum expres.”
Într-un scenariu optimist, România ar putea atinge „1.200-1.300 de km în patru ani”, a adăugat Grindeanu.
În programul de guvernare al PSD pentru Transporturi, o prioritate este conectarea portului Constanța și a Bucureștiului la rețeaua europeană de autostrăzi.
„Vor fi finalizate toate loturile de autostradă din jurul Bucureștiului, adică A0, și cele patru loturi rămase în lucru între Pitești și Sibiu”, a explicat Grindeanu, menționând că finalizarea acestor proiecte va permite conectarea țării de la granița de vest până la Constanța.
Avem obiective importante pentru țară
Ministrul a subliniat și importanța lucrărilor aflate în curs, inclusiv cele de pe A7 și A8, care vor lega Bucureștiul și Ploieștiul de nordul țării și de legătura Est-Vest Ungheni-Iași-Târgu-Neamț-Târgu-Mureș.
„E o ţintă pe care noi ne-am pus-o, extrem de importantă, să legăm şi Moldova de Transilvania. Sigur, se lucrează în acest moment la legătura Munteniei cu Transilvania, se lucrează pe A7, Muntenia cu Moldova. La fel de importantă este şi legătura peste Carpaţii Orientali şi a lega Moldova de Transilvania şi implicit de Europa Centrală şi de Vest”, a completat Grindeanu.
Despre autostrada de centură a Bucureștiului (A0), ministrul a precizat că anul viitor ar trebui să se finalizeze toate sectoarele rămase în lucru.
„De fapt, ar trebui să mai rămână unul singur, cel care leagă A1 de DN1. Toate celelalte ar trebui să fie închise şi de jur împrejurul Bucureşti trebuie să avem această autostradă, A0”, a subliniat Grindeanu.
În ceea ce privește legătura Ploiești-Buzău, cele două loturi aflate în execuție sunt avansate, fiind „undeva la 95%” finalizate.
„Şi lotul trei, ultimul, care lipseşte, între Focşani şi Buzău… ajung aşa undeva pe la 180 de kilometri, dar hai să vedem, cum zice un clasic în viaţă, pas cu pas, să vedem cum ne ducem în săptămânile viitoare şi cum va fi şi vremea”, a adăugat ministrul.
Planuri de dezvoltare a infrastructurii feroviare și navale. România va ajuta la reconstrucţia Ucrainei
Pe zona feroviară, Grindeanu a subliniat importanța modernizării infrastructurii, precizând că România accesează fonduri europene comparabile pentru rutele feroviare și rutiere, iar „în timp, procentul va crește în favoarea feroviarului”. Ministrul a menționat că prioritățile feroviare includ legarea portului Constanța de centrul și vestul Europei.
Grindeanu a mai anunțat un proiect de modernizare a magistralei 500, spre Ucraina, exprimându-și speranța că România va juca un rol important în reconstrucția post-conflict a Ucrainei: „Sper să se ajungă la pace în Ucraina, să intrăm în zona de reconstrucţie, iar România, prin această infrastructură, când vorbim de cea feroviară, să joace un rol important în ceea ce înseamnă reconstrucţia Ucrainei.”
Un alt anunț important a fost introducerea, pe ruta București-Brașov, a primului tren nou achiziționat în România în ultimii 25 de ani:
„Noi de 25 de ani n-am luat niciun tren nou în România… sunt cam 160, ca să fiu exact 161 de garnituri de tren nou în licitaţie, care începe să vină.”
Ministrul a adăugat că se lucrează și la metrou, în special la magistrala M6, care va conecta Aeroportul Henri Coandă cu rețeaua de metrou din București, proiect finanțat din PNRR și de către Japonia.
„Vorbim şi de M4 şi vorbim şi de M2, Berceni, linia de centură Sud, comuna Berceni, fiindcă e de asemenea importantă şi această zonă”, a precizat Grindeanu.
Dificultățile pentru dezvoltarea în sectorul naval
Referitor la transportul pe Dunăre, Grindeanu a subliniat dificultatea unei colaborări eficiente cu partea bulgară pentru a asigura navigabilitatea fluviului pe tot parcursul anului.
„Din păcate, în aceşti trei ani, (…) nu am reuşit să intrăm într-un dialog constructiv cu colegii de la sud de Dunăre, din Bulgaria, pentru a pune în aplicare un proiect la care noi ţinem foarte mult, Comisia Europeană ţine foarte mult, şi anume Dunărea navigabilă aproape întreg anul, 340 de zile, ca să fim mai exact.”
Deși România a finalizat studiul de fezabilitate pentru acest proiect, bulgarii nu au progresat în același ritm. „Într-un final, intrăm pe o zonă de finanţare şi pe acest proiect, a conchis Grindeanu, subliniind importanța transportului fluvial pe Dunăre pentru România.
CMF 11240017.