"Cu siguranţă nu vom avea 3.000 de km de autostradă, că nu avem ce să facem cu ei, să spunem, chiar 3.000. În draftul (Master Planului – n.r.), care nu este 100% aprobat de Comisia Europeană (…), să spunem, în intervalul acesta 2014 – 2020 ne vom apropia de încă 600 de km de autostradă. Ne-ar trebui 2.500 de km de drum expres şi în jur de 3.000 de drumuri transregionale modernizate şi 140 km de şosele de ocolire şi o parte de drumuri de ieşire spre punctele de frontieră. Vom vedea după ce avem acest document. Se va supune dezbaterii publice, s-ar putea să se modifice unele lucruri dacă se justifică. Va fi aprobat în Guvern ca document operaţional şi se va transforma în Programul Operaţional al Guvernului României vizând dezvoltarea sistemului rutier, feroviar, naval, aerian. Şi atunci vom şti faţă de disponibilităţile pe care le avem de la Comisia Europeană pentru drumuri, pe exerciţiul acesta, vom avea 6 miliarde de euro, pentru căi ferate vor fi 3,5 miliarde euro', a spus Rus, la Palatul Parlamentului.
El a explicat că săptămâna viitoare vor fi discuţii finale cu Comisia Europeană pe tema Master Planului.
Ministrul a precizat că la baza deciziilor privitoare la infrastructură stau exclusiv criterii ştiinţifice, şi în niciun caz politice.
'Nu are nicio legătură Sudul cu Nordul şi Vestul cu Estul. Sistemul rutier face parte din infrastructura economică a unei ţări, în consecinţă, acolo unde se justifică, pe criterii ştiinţifice, existenţa unei autostrăzi va fi autostradă, acolo unde se justifică drum expres cu patru benzi, va fi drum expres, acolo unde este drum interregional, este drum interregional şi aşa mai departe. Asta ţine de nevoia de interconectivitate între zonele de dezvoltare, de optimizarea timpilor în care te poţi deplasa dintr-un punct în altul, de optimizarea confortului cu care te deplasezi într-un loc în altul. La baza acestor decizii stau exclusiv criterii ştiinţifice, şi în niciun caz politice sau de altă natură', a răspuns Ioan Rus, întrebat dacă are în plan construirea de autostrăzi în partea de sud şi Moldova.
El a mai explicat că Master Planul de Transport nu este un document pe care îl face ministerul.
'Master Planul este un document pe care nu îl face Ministerul Transporturilor, este contractat de mai mulţi ani către o firmă specializată, care se ocupă de aşa ceva şi este fundamentat pe chestiuni legate de traficul zilnic pentru o anumită zonă, de nevoia de conectivitate între două zone de dezvoltare, de timpii de întârziere, adică în cât timp poţi să ajungi din punctul A în punctul B în România faţă de aceeaşi distanţă între două puncte în UE. Pe acest lucru s-a fundamentat un master plan, care este avizat de principiu de UE şi urmează în zilele următoare să avem avizul final al Comisiei Europene pe acest document. El se va supune dezbaterii şi informării publice. Între ceea ce s-a gândit Ministerul Transporturilor de-a lungul anilor, în ultimii 10 ani, cum să arate sistemul rutier, feroviar, aerian, naval românesc şi ceea ce este în acest master plan diferenţele sunt infinit mici, nesemnificative', a arătat Rus.