Conform ministrului ungar, Comisia Europeană aplică standarde diferite în ce priveşte procedura de numire a autorităţilor pentru media. Astfel, a exemplificat ea, în cazul Ungariei, este nevoie de o majoritate calificată de deputaţi pentru a face numiri, în timp ce în Belgia şi Danemarca guvernul îi numeşte direct pe aceşti oficiali, transmite agerpres.ro

De asemenea, Observatorul pluralismului în media, cofinanţat de Uniunea Europeană, vorbeşte doar de probleme din Ungaria, făcându-se că nu vede problemele legate de monopolizarea presei în Belgia şi Danemarca, a acuzat Varga.

Ea a mai notat că miniştrii justiţiei din Belgia şi Danemarca au puterea de a interveni în activitatea procuraturii publice în cazuri individuale, în timp ce în Danemarca selectarea judecătorilor şi a administraţiei tribunalelor nu este supervizată de un organism independent.

Comisia Europeană nu şi-a exprimat preocuparea în acest sens, evocând în schimb pe larg deficienţe în ce priveşte controlul asupra activităţii judiciare în Ungaria, a subliniat ministrul ungar, acuzând Comisia că aplică standarde duble.

„Pentru ei, statul de drept poate fi invocat doar pentru a şantaja Ungaria politic şi ideologic”, a conchis Judit Varga.

Ministrul ungar al Justiţiei, afirmă că poziţia ţării sale este greşit înţeleasă

Ungaria nu a luptat niciodată împotriva Europei, ci a luptat şi luptă tocmai pentru Europa şi pentru viitorul european al copiilor şi nepoţilor noştri, a scris, luni dimineaţă, Judit Varga, ministrul ungar al Justiţiei, pe pagina sa de Facebook.

„Trebuie să clarificăm câteva lucruri, în perioada preliminară deciziei finale privind bugetul Uniunii, în ceea ce priveşte relaţia dintre Ungaria şi Uniunea Europeană, deoarece, pe parcursul negocierilor îndelungate, instituţiile UE, unele state membre şi opoziţia din Ungaria au amestecat multe întrebări printre cifre”, a scris ministrul. Judit Varga a adăugat că Ungaria declară, în acord cu părinţii fondatori ai Uniunii, că Europa ori va fi creştină şi umanistă, ori nu.

Majoritatea maghiarilor şi a europenilor consideră cu tărie că Europa nu ar trebui să renunţe la identitatea sa şi la valorile fundamentale care fac din Europa cel mai viabil continent al lumii, a explicat ministrul. În 2004, când Ungaria a aderat la UE, nu a spus Da unei Europe federaliste, nu a zis Da globalismului şi mai ales nu Statelor Unite ale Europei, ci a zis Da unei alianţe bazată pe state naţionale puternice care se ajută şi se respectă reciproc.

Ungaria, când s-a alăturat UE, nu a renunţat la acea parte a suveranităţii sale naţionale prin care să poată decide cu cine doresc maghiarii să trăiască împreună în propria ţară. Nu au spus Da, în momentul aderării la uniune, pentru ca Bruxelles să definească Ungariei ce consideră a fi o familie, ce se numeşte o căsătorie şi cine poate adopta copii în Ungaria şi în ce condiţii, a scris ministrul.

Nu este adevărat că, pe timpul crizei migranţilor, Ungaria nu a fost solidară cu celelalte state membre, ea a cheltuit sute de miliarde de forinţi pentru a proteja graniţele Europei şi încearcă să ajute la nivel local oamenii nevoiaşi. Ungaria este de părere că nu problema trebuie adusă în Europa, ci ajutorul trebuie dus acolo unde este nevoie. Nu Ungaria a atacat celelalte state membre din cauza politicii lor privind migraţia, ci invers, a subliniat, în postarea sa, Judit Varga.

Aceasta a semnalat că nu Ungaria atacă Bruxelles-ul şi alte state membre cu diverse acuzaţii deghizate sub masca statului de drept, ci invers. Nu Ungaria critică statele membre ale UE în care nu există Curte Constituţională, sau parchetul este controlat direct de guvern, sau în care judecătorii sunt numiţi de actori politici, ci invers. Nu Ungaria a solicitat verificarea statului de drept în acele state membre în care au existat recent atacuri brutale împotriva creştinilor, unde apar din ce în ce mai des atrocităţi antisemite, ci aceste state au solicitat verificarea statului de drept în Ungaria, a enumerat Judit Varga.