”În contextul revizuirii strategiei energetice a României, unele dintre primele concluzii arată foarte clar că energia nucleară este şi va rămâne o prioritate a politicii energetice a României. Decizia privind realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă este una luată deja, ne dorim să se finalizeze cât mai repede, să găsim parteneri pentru acest proiect”, a spus Nicolescu, aflat în vizită la centrala nucleară de la Cernavodă, citat de Agerpres. El a adăugat că este nevoie ca Transelectrica să includă în planul său de dezvoltare pe următorii 10 ani întărirea liniilor de transport de energie de la Cernavodă către restul ţării, astfel încât reţeaua să poată prelua şi energia produsă de reactoarele 3 şi 4.
”O parte din această capacitate este utilizată acum de energia eoliană din zona Dobrogei. Un calcul făcut de Nuclearelectrica arată că Transelectrica are nevoie de cel puţin 100 de milioane de euro pentru această investiţie”, a menţionat ministrul delegat.
Potrivit acestuia, standardele de operare ale Unităţilor 1 şi 2 de la Cernavodă sunt foarte ridicate, iar publicaţia de profil Nuclear Engineering International a desemnat România prima în clasamentul mondial privind cel mai mare factor de utilizare al unei centrale nucleare.
În lume există 73 de centrale nucleare, cu 404 reactoare. Unitatea 2 de la Cernavodă se află pe locul 5 în lume, iar reactorul 1 de la Cernavodă, pe locul 16, a subliniat Nicolescu.
”Am lansat acum 2 – 3 săptămâni o temă de discuţie la Bruxelles: să finanţăm din fonduri comunitare cercetarea în creşterea standardelor de operare în unităţile nucleare şi în ceea ce priveşte depozitarea combustibilului nuclear. Aşa cum se dau bani europeni pentru cercetare în regenerabile sau în reducerea emisiilor, e nevoie de cercetare nucleară şi de soluţii pe termen lung pentru depozitarea deşeurilor nucleare”, a arătat oficialul, potrivit aceleiași surse.
Ministrul a precizat că va discuta cu Ministerul Finanţelor şi cu Autoritatea de Reglementare, astfel încât Nuclearelectrica să nu plătească impozitul de 1,5% pe clădiri la valoarea reactoarelor nucleare, caz în care costul pe MWh al energiei nucleare ar creşte cu 10 lei.
”Astfel, consumatorii vor trebui să scoată mai mulţi bani din buzunar”, a explicat ministrul.
Nuclearelectrica ar urma să plătească la bugetul de stat circa 100 de milioane de lei în contul noului impozit de 1,5% pe clădiri, dacă în calcul se va lua valoarea reactoarelor nucleare şi nu a clădirilor care le acoperă, a spus, la rândul său, directorul general al Nuclearelectrica, Daniela Lulache, prezentă la conferinţa de presă.