Criza a afectat puternic economia unei ţări care, până de curând, se lăuda cu recorduri de creştere în UE, la care au pus umărul atât instalatorul polonez, cât şi constructorul român.
«Vorbiţi româneşte?», ne întreabă Sonia, o tânără din Focşani, iar chipul i se luminează de bucurie. A venit în Irlanda în urmă cu patru ani, după ce a absolvit Facultatea de Ştiinţe Politice din Iaşi. S-a încris la Facultatea de Drept din Dublin şi, ca să-şi plătească cursurile, s-a angajat chelner, part-time, la compania „With Taste“. Un an mai târziu a fost promovată superviser, iar din 2007 a ajuns manager de evenimente. „Chiar dacă alte firme au făcut disponibilizări sau au dat faliment, nouă ne merge bine. Avem multe comenzi. Compania noastră lucrează direct cu guvernul. Am organizat o serie de evenimente acasă la preşedintele Irlandei, la Ambasada SUA şi la Castelul Dublin. În echipă suntem trei români“, povesteşte Sonia. Cu toate acestea, salariul i-a scăzut cu 10%, dar programul de lucru s-a prelungit. Nu se plânge, fiindcă mulţi dintre prietenii români din Dublin s-au văzut nevoiţi să se întoarcă acasă. „Majoritatea celor care lucrau în construcţii au plecat în ţară. Cei mai mulţi nu aveau carte de muncă şi nu au putut beneficia de ajutor de şomaj“, susţine tânăra din Focşani. În Irlanda se estimează că ar munci circa 20.000 de români. „Nu există o cifră oficială şi este greu să ştim exact numărul celor care muncesc aici, deoarece se practică extins munca la negru. Criza a trimis acasă o parte din românii care se stabiliseră în insulă. Am observat că, în ultimul an, numărul solicitărilor de servicii consulare a scăzut, în medie cu 20%. Cei care au rămas lucrează în construcţii şi servicii, iar o mică parte în sectorul IT“, a declarat pentru Capital Dan Tudor, şeful secţiei consulare din cadrul Ambasadei României de la Dublin. Afirmaţiile diplomatului sunt susţinute şi de statisticile BNR, care arată că sumele trimise acasă de către românii din Irlanda au scăzut cu 13,4% în primul semestru al acestui an, comparativ cu perioada similară din 2008.
Tinerii, marii perdanţi ai crizei
„Dezbină şi stăpâneşte“, au strigat protestanţii în apropierea Castelului Dublin, unde primul-ministru participa la conferinţa „Ieşirea Europei din criză“, organizată de Eurofound, fundaţie finanţată de Comisia Europeană. Aceştia îşi exprimau astfel nemulţumirea faţă de modul în care este utilizat bugetul – un buget care conduce la dezbinarea între sectorul public şi cel privat.
După ani de zile de creştere economică susţinută, „tigrul celtic“ dă semne de oboseală. Sub impactul crizei, rata şomajului a atins, în luna octombrie, nivelul de 12,5%, iar PIB a scăzut cu 7,4% în al doilea trimestru, faţă de perioada similară a anului trecut. Dacă în urmă cu trei ani Irlanda era luată cu asalt de emigranţi, iar unul din zece angajaţi era străin, astăzi cu greu se mai găseşte de lucru. Cei mai afectaţi sunt tinerii. „O nouă generaţie de sacrificiu“, „Nu există ţară pentru tineri“ şi „Tinerii, marii perdanţi ai crizei“ sunt câteva titluri din presa irlandeză, care dedică spaţii ample efectelor în lanţ generate de recesiune. Pe de altă parte, unele voci cer reducerea ajutorului de şomaj, deoarece este unul dintre cele mai ridicate din UE (minimum 960 de euro/lună), motiv pentru care şomerii întârzie să caute noi joburi. Deşi are o forţă de muncă printre cele mai scumpe din lume (minimum 8,5 euro/oră), Irlanda a fost până acum atractivă pentru investitorii străini, care beneficiau de o serie de facilităţi. Însă, de curând, compania Dell a anunţat că, pentru a-şi reduce costurile, îşi va muta producţia de calculatoare în Polonia, urmând să disponibilizeze circa 2.000 de angajaţi. „Când văd ce se întâmplă în jur cu rudele şi prietenii mei, pot spune că sunt o norocoasă, chiar dacă mi s-a redus salariul. Mă gândesc însă la copii şi la tineri. Nu au nicio şansă. Nici măcar nu au unde să emigreze, aşa cum au făcut strămoşii noştri, fiindcă recesiunea a afectat întreaga lume şi cu greu se mai găseşte de lucru“, ne spune Laura, o irlandeză get-beget, trecută de prima tinereţe. Ea povesteşte cum mulţi dintre apropiaţii săi şi-au pierdut casele, după ce au intrat în şomaj. „Acum, băncile nu-ţi mai dau credit chiar dacă ai un salariu bun, dar lucrezi în mediul privat. Singurii care mai pot obţine împrumuturi sunt funcţionarii publici, în special poliţiştii“.
Unde se mai găseşte de lucru
„Belgia are nevoie de medicii, asistentele medicale şi inginerii români. Aceştia îşi pot găsi oricând de lucru, iar salariile sunt atractive“, ne spune Pierre-Paul Maeter, preşedintele Serviciului Public Federal pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Belgia.
Şi în Italia se caută muncitori pentru renovări, dar şi menajere şi îngrijitoare. Ornella Cilona, directorul Departamentului Relaţii Europene al Confederaţiei Generale a Muncii din Italia, susţine că românii care lucrau până acum în construcţii s-au reorientat către renovări şi amenajări de locuinţe. În ceea ce priveşte femeile care erau angajate ca menajere sau îngrijitoare, nu au avut de suferit de pe urma crizei. Dimpotrivă, există o creştere a cererii, în special pentru îngrijirea persoanelor în vârstă. Din estimările confederaţiei, în această ţară se află circa un milion de români. „O bună parte dintre aceştia au rămas în Peninsulă, aşteptând vremuri mai bune. Alţii s-au întors în România“, spune Cilona. În prezent, în Peninsulă, rata şomajului este de circa 8%, dar în perioada următoare se aşteaptă o creştere a acesteia. În 2010, analiştii au prognozat că şomajul în Italia va depăşi 10%, nu va exista o creştere economică, dar ţara va ieşi din criză. Însă, efectele crizei pe piaţa muncii vor fi mai puternice decât în acest an.
Cum luptă guvernele împotriva crizei cu banii UE
Executivul de la Roma a decis ca, în această perioadă, sume importante din alocaţiile de care beneficiază Italia prin intermediul Fondului Social European (FSE) să fie direcţionate către şomeri. „Angajaţii firmelor care au mai puţin de 15 salariaţi nu beneficiază de ajutor de şomaj. Guvernul a decis ca din fondurile europene să le acorde acestora un ajutor financiar. Noi considerăm că, pentru a ieşi din criză, fondurile comunitare ar fi trebuit cheltuite pentru instruirea profesională a tinerilor şi pentru recalificare“, susţine Cilona. Şi guvernul de la Sofia a decis să utilizeze 3% din banii alocaţi prin FSE într-un mod mai puţin convenţional. „Vom folosi aceşti bani pentru a aduce societatea civilă la aceeaşi masă cu cei care iau deciziile, astfel încât să hotărâm împreună cum să ieşim din criză“, a afirmat Krasimir Popov, secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii din Bulgaria.
România are o reţetă proprie de luptă anticriză. Astfel, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane a aprobat o serie de proiecte cu bugete generoase. Printre acestea se numără „Noi oportunităţi de angajare în mediul rural prin telemuncă“, cu un buget de circa 2,8 milioane de euro, şi „Harmony-Măsuri inovative de armonizare a vieţii profesionale cu cea de familie“, cu un buget de aproximativ 720.000 de euro.
Irlandezii de România
La sfârşitul anului trecut, în România erau înregistrate 684 de societăţi irlandeze, cu un capital subscris de 24,3 milioane de euro, Irlanda ocupând locul 38 în ceea ce priveşte investiţiile străine în ţara noastră. Şapte luni mai târziu, Oficiul Comerţului avea în evidenţă 705 companii cu capital irlandez, valoarea subscrisă fiind de 21,6 milioane de euro, adică cu aproximativ trei milioane de euro mai puţin decât în decembrie 2008. „Cele mai importante investiţii irlandeze din România au fost în sectorul construcţiilor, până la prăbuşirea acestuia. Cele mai multe companii s-au plâns că nu au putut obţine niciun contract cu statul din cauza procedurilor care sunt total netransparente“, a declarat pentru Capital Robin Henry, secretar 1 în cadrul Ambasadei Irlandei din România.
În ceea ce priveşte schimburile bilaterale, în primul trimestru al anului, acestea au marcat o scădere de 17,9% faţă de perioada similară a anului trecut (exporturi în valoare de 21,26 milioane de euro şi importuri de 30,64 milioane euro).
500 de companii cu capital româno-irlandez există în insulă. Majoritatea sunt de mici dimensiuni şi activează în sectorul IT şi al importului de vinuri
2010: Şomaj în creştere
Jorgen Ronnest
director, Business Europe
«Pentru a ieşi din criză, trebuie să restructurăm sistemul bancar. Creditele sunt esenţiale pentru dezvoltarea afacerilor şi pentru crearea de locuri de muncă. După ieşirea din criză, nu vom avea automat o creştere a investiţiilor. Însă provocarea pe termen lung este declinul demografic din cadrul UE.»
Jorma Karppinen
director, Eurofound
«Rata şomajului va urca în UE de la 9% la 11%. Va creşte nevoia de fonduri pentru şomaj şi vor creşte şi deficitele bugetare. Chiar dacă am ieşit din recesiune, intrăm într-o criză socială.»
Robert Verrue
director, Comisia Europeană
«Angajatorii trebuie să înţeleagă că este mai avantajos să-şi păstreze salariaţii decât să investească în instruirea altora, după ieşirea din criză. După recesiune, UE va avea nevoie de cinci milioane de muncitori calificaţi. Însă, aşa cum arată statisticile astăzi, nu ne putem imagina că anul viitor vom ieşi din criză. În UE continuă să se distrugă locurile de muncă.»
John Monks
secretar general, Confederaţia Europeană a Sindicatelor
«Dacă guvernele vor tăia masiv din bugete, vor prelungi criza. Problema este că vor creşte şi taxele. Ne aşteptăm ca şomajul să mai crească încă un an şi jumătate, şi de aceea este necesară o strategie europeană pentru crearea de locuri de muncă.»
Anton Hemerijck
decan, Facultatea de Ştiinţe Sociale, Amsterdam
«După criză, ne vom confrunta cu probleme legate de fondurile pentru şomaj şi pensii, dar şi cu dublarea preţurilor materiilor prime, în special al petrolului.»
