În ultimii ani, ofertele publice iniţiale de la Bursă au fost extrem de puţine, degetele de la o singură mână fiind de ajuns pentru a număra IPO-urile desfăşurate din 2004 şi până acum. Atunci când au fost însă, au adus, de regulă, profituri mari celor care au subscris.

Peste 200% câştig pentru cei care au subscris la oferta SSIF Broker în 2004, 190% în cazul Transelectrica, mai bine de 100% şi la Turism Băile Felix. Profituri la care puţini investitori îndrăznesc să viseze pentru un an întreg, şi care pot fi obţinute în doar câteva luni sau chiar săptămâni. Soluţia-minune se numeşte IPO (initial public offering), pasul premergător listării la bursă pentru majoritatea companiilor. Ultima companie care a avut o astfel de iniţiativă este Alumil Rom Industry, iar acţiunile sale sunt aşteptate în săptămânile următoare. „Cred că va avea o evoluţie pozitivă, şi nu doar în prima zi de tranzacţionare ci şi ulterior, pe un termen mediu“, anticipează Iulian Panait, preşedintele KTD Invest. „Nu se poate compara cu Transelectrica, dimensiunea companiei fiind mult mai redusă şi, de asemenea, specificul fiind cu totul altul, dar cred că va avea tot o evoluţie pozitivă“, completează el.

Numărul IPO-urilor este în continuare foarte mic, iar valoarea lor de asemenea. În ultimii ani, Bursa nu a cunoscut decât cinci astfel de evenimente încheiate cu succes, valoarea cumulată fiind mai mică de 100 de milioane de euro. Mai mult, în două din cazuri este vorba de companii care erau deja tranzacţionate pe piaţa Rasdaq. Pentru perioada următoare (un an – doi), au fost anunţate mai multe IPO-uri. Între ele, companii şi mai mari, şi mai mici, şi de stat, şi private. În afară de clasicele Transgaz sau chiar BCR, şi-au anunţat intenţia de a veni la Bursă în acest fel Altex, holdingul RTC, BitDefender (divizia de soluţii de securitate a datelor din cadrul Softwin), mai multe cluburi de fotbal (Dinamo, Rapid, Poli Timişoara), ba chiar Bursa însăşi.
Investitorii sunt însă sceptici în legătură cu astfel de declaraţii, mai ales că până acum doar o mică parte s-au adeverit. Astfel, peste 60% din respondenţii unui sondaj realizat de site-ul www.kmarket.ro se aşteaptă ca, în anul 2007, la Bursa de Valori Bucureşti să fie doar între una şi trei oferte publice iniţiale.

Investitorii au puţine opţiuni

Până acum, majoritatea ofertelor publice iniţiale au reuşit să atragă investitori, chiar dacă nu în toate cazurile aceştia au avut parte de câştiguri substanţiale după listarea la Bursă a companiilor în cauză. Cele mai importante motive sunt, fără îndoială, numărul mic de oferte de acest fel şi, în acelaşi timp, cantitatea mare de bani care „gravitează“ în jurul pieţei de la Bucureşti, fără a găsi însă instrumente de plasament suficient de atrăgătoare.

„În ceea ce priveşte nivelul de subscriere la IPO-uri şi valoarea tranzacţiilor de la Bursă, se poate observa că tendinţele sunt similare, iar coeficientul de corelaţie între seriile de date reprezentând cei doi indicatori este ridicat: 0,77“, spune Răzvan Paşol, preşedintele SSIF Intercapital Invest. „Mă aştept ca tendinţa să continue, şi pe măsură ce piaţa se dezvoltă, iar numărul de IPO rămâne nu foarte mare, nivelul de suprasubscriere în oferte să crească şi mai mult“, anticipează el.

De altfel, făcând o comparaţie cu Polonia, Răzvan Paşol observă că la acest capitol România stă încă bine. Pe o piaţă unde se aşteaptă peste 50 de oferte publice iniţiale anul acesta, ratele de alocare sunt mult mici decât la noi, IPO-urile fiind aşadar suprasubscrise în procent mult mai mare. Înghesuiala investitorilor în jurul acţiunilor nou-venite la Bursa de la Varşovia face ca nivelul mediu de alocare să fie în jurul a 1%, în condiţiile în care cea mai „vânată“ ofertă din România de acest fel, cea a Alumil, a avut un nivel de alocare de 6,07% (şase acţiuni primite la 100 subscrise).  

32-1924-31_razvanpasol_mb.jpgSuprasubscrieri tot mai mari

«Mă aştept ca tendinţa să continue, şi pe măsură ce piaţa se dezvoltă iar numărul de IPO rămâne în continuare nu foarte mare, nivelul de suprasubscriere în oferte să crească şi mai mult.»
Răzvan Paşol, preşedinte SSIF Intercapital Invest