Criza i-a determinat pe unii români să aleagă relocarea în oraşele mici părăsind aglomerările urbane. Unul dintre motive: preţurile mai mici, inclusiv pentru imobile.
Potrivit studiului ONU „Situaţia Populaţiei Lumii“, realizat anul trecut, 3,3 miliarde de oameni locuiau în oraşe. În Europa, mai bine de 70% din populaţie era urbană, cu o tendinţă de majorare a acestui procentaj. Ca de obicei, România este originală şi în acest peisaj, doar puţin peste 54% din populaţie (ceva mai mult de 11 milioane de oameni) fiind orăşeni.
Şi dacă în vremea boomului economic din 2005-2008 raportul urban-rural din structura populaţiei tindea lent către direcţia luată de restul continentului, recesiunea care a afectat grav economia globală pare a stopa această tendinţă. Fără a fi, cel puţin deocamdată, o tendinţă clară, există totuşi pentru unii dintre locuitorii oraşelor (şomeri, bătrâni sau tineri care nu au reuşit să găsească un loc de muncă acceptabil) intenţia de a se muta către zone mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic.
„Clar este faptul că există o migraţie către oraşele mai mici, dar aceasta e valabilă, în special, pentru pensionari, care preferă să se retragă în zone unde cumpără o locuinţă sau au deja una, iar viaţa este mult mai ieftină“, arată sociologul Mircea Kivu. Cu toate acestea, sunt şi tineri care abandonează mirajul marilor oraşe în favoarea vieţii mai liniştite din cele mici. În plus, oportunităţile deschiderii unei afaceri în aceste oraşe sunt destule, multe dintre nişele deja ocupate în marile aglomerări urbane fiind disponibile în oraşele cu sub 100.000 sau sub 50.000 de locuitori. „M-am mutat în Mangalia de doi ani. În Bucureşti aveam o firmă care oferea servicii de provider internet. A mers cât a mers, dar am ales Mangalia. Şi aici se navighează pe net şi am avantajul că pot naviga şi real, pe mare. Nu cred că m-aş întoarce acum în Bucureşti“, spune Mihai Enescu, un tânăr de 32 de ani.
Preţuri şi oportunităţi
Motivele lui Enescu sunt, până la urmă, lesne de intuit. Viaţa e mai ieftină în medie cu minimum 30%. Locuinţele sunt mai greu de găsit, dar se pot cumpăra cu preţuri rezonabile: 25.000-40.000 de euro pentru apartamentele cu două camere amplasate în zone bune spre foarte bune. Transportul, dată fiind dimensiunea localităţilor, e mult mai ieftin, la fel sunt şi alimentele.
Bineînţeles că apar şi schimbări dacă discutăm despre oraşele amplasate în zone cu potenţial turistic. Aici intră, printre altele, Mangalia, unde preţul cerut pentru o locuinţă cu două camere din centru poate sări de 52.000 de euro, iar chiriile oscilează între 150 şi 250 euro/lună.
Alt exemplu este Câmpina. Localitate a are doar 40.000 de locuitori, dar este amplasată exact la intrarea în Valea Prahovei şi a devenit, de ani buni, ţintă pentru cei în căutarea unei case de vacanţă. Astfel, preţurile proprietăţilor au explodat. Pentru apartamentele cu două camere se cereau şi 80.000 de euro, dar preţurile au fost calmate până la niveluri mai scăzute, de 40.000-50.000 de euro. În ceea ce priveşte locuinţele pentru închiriat, acestea sunt destul de greu de identificat, valorile cerute fiind în medie de 180-200 de euro lunar. Chirii ceva mai scăzute (100-150 euro/lună) se cer în Sighetu Marmaţiei, oraş cu 42.000 de locuitori. Aici, preţurile locuinţelor oscilează între 20.000 şi 35.000 de euro, dezavantajul major fiind distanţa mare faţă de centrele financiare zonale.
Ce afaceri se pot face în aceste oraşe? Cele mai la îndemână sunt comerţul şi serviciile, dar şi mici activităţi de producţie. Astfel, în Sighetu Marmaţiei, baza o prezintă producţia de mobilă şi textile, Câmpina este o gazdă bună pentru depozitele de materiale de construcţii şi chiar firme de construcţii. În alt registru, Slobozia, oraş-reşedinţă de judeţ cu 52.000 de locuitori, se bucură de atenţia sporită a investitorilor, dar şi a băncilor, care pot finanţa activităţi de producţie atât industrială, cât şi agricolă, dată fiind amplasarea într-o regiune cu potenţial. De altfel, fiecare zonă are oportunităţile ei, problema majoră fiind finanţarea afacerii.
Oraşe şi şanse
Oraşe Potrivit datelor oficiale, doar 25 dintre cele 263 de oraşe din România au mai mult de 100.000 de locuitori, opt fiind cele cu populaţie mai mare de 300.000 de oameni. Dintre acestea, Bucureştiul are peste 2 milioane de locuitori, Iaşiul are 350.000, iar Constanţa 327.000. Populaţia urbană reprezintă circa 55% din total, adică puţin peste 11 milioane de oameni, dintre care aproximativ 36% locuiesc în oraşe cu mai puţin de 50.000 locuitori.
Oportunităţi Majoritatea firmelor din oraşele mici sunt axate pe comerţ şi servicii. Cele cu activităţi de producţie se concentrează în special în sectorul de confecţii, lemn, mici turnătorii şi fabricarea produselor alimentare (ulei, zahăr).
