Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, spune că pădurile din jurul marilor oraşe reprezintă un factor de echilibru în societate.
Mircea Fechet spune că mai multă pădure înseamnă mai puţină poluare
Ministrul a argumentat că astfel de proiect sunt necesare, în contextul în care efectele schimbărilor climatice ar fi din ce în ce mai simţite.
„Nu ai cum să nu susţii o astfel de iniţiativă, deoarece pădurile din jurul marilor oraşe reprezintă un factor de echilibru în societate. În condiţiile în care efectele schimbărilor climatice se fac din ce în ce mai simţite, mai multă pădure înseamnă mai puţină poluare, dar şi un loc pentru recreere absolut necesar pentru cea mai mare aglomerare urbană din România.
Aşadar, rolul social al pădurilor din jurul marilor oraşe este cel care trebuie să primeze şi este datoria noastră să ne asigurăm că acest lucru se şi întâmplă cu adevărat. De aceea, îi felicit pe toţi cei care au pus umărul la realizarea acestui proiect fără culoare politică şi din care întreaga comunitate are de câştigat”, a susținut Mircea Fechet.
Alex Găvan a oferit mai multe informații
La rândul lui, Alex Găvan, fondator Platforma Civică „Împreună pentru Centura Verde”, a oferit mai multe informații. El consideră esenţială ocrotirea pădurilor periurbane.
De asemenea, acesta a spus demersul a fost susținut tot timpul de către Ministerul Mediului, încă din mandatul lui Tanczos Barna.
„Ministrul Fechet nu este doar semnatar al acestui memorandum, ci a acceptat încă de la bun început, în calitate de deputat, să fie şi iniţiator al legii pe care noi am depus-o în 2023, în Parlament. După ce, acum o lună, am făcut pivotul pe noul cod silvic din cauza faptului că ajunsesem într-un blocaj la comisia pentru agricultură a Camerei, a acceptat să fie şi printre autorii amendamentelor legate de Centura Verde Bucureşti-Ilfov.
În tot acest timp, Ministerul Mediului a susţinut în mod oficial demersul nostru, încă din mandatul lui Tanczos Barna, care, la rândul său, în calitate de senator, se regăseşte şi domnia sa printre iniţiatori. De asemenea, Memorandumul semnat astăzi creează premisele pentru crearea de centuri verzi şi pentru alte oraşe ale ţării. Pădurile Bârnova, din Iaşi, Hoia, din Cluj sau Trivale, din Piteşti sunt doar trei astfel de exemple. Ocrotirea pădurilor periurbane este esenţială pentru un mediu sănătos în marile oraşe”, a spus Găvan.
Administrația Prezidențială susține inițiativa
Amintim că peste 150 de organizaţii neguvernamentale, grupuri civice şi persoane publice au venit în întâmpinarea politicienilor şi a autorităţilor cu „Memorandumul pentru Aer Curat, Sănătate şi Viitor”.
Acestea au fost reunite într-un demers care se află sub umbrela Platformei Civice „Împreună pentru Centura Verde”. Platforma beneficiază de sprijinul Administraţiei Prezidenţiale.
Documentul în şapte puncte conţine amendamentele la noul cod silvic. Totodată, inițiatorii susțin că sunt menite să:
- protejeze pădurile din Ilfov, piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi Bucureşti-Ilfov;
- promoveze crearea de centuri verzi pentru alte oraşe;
- susțină soluţii atât la poluarea din Bucureşti şi judeţ, dar şi la cea din restul ţării.
Printre ele se numără realizarea şi adoptarea unui plan integrat al Primăriei Municipiului Bucureşti şi Consiliului Judeţean Ilfov pentru combaterea poluării sau includerea subiectului legat de poluarea aerului din Bucureşti şi alte oraşe pe agenda Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Anterior, Memorandumul a fost semnat şi de preşedinţii de partide:
- Nicolae Ciucă (PNL);
- Cătălin Drulă (USR);
- Kelemen Hunor (UDMR);
- Dragoş Pîslaru şi Ramona Strugariu (REPER);
- primarul capitalei, Nicuşor Dan;
- Hubert Thuma, preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov.
