Ne confruntăm cu o secetă pedologică severă
Mircea Fechet crede că va trebui să învățăm să irigăm ca în 2024, nu ca în 1960, deoarece, în prezent, folosind infrastructura moștenită de la comuniști, în majoritatea cazurilor, pomparea apei sau transportul acesteia pe distanțe de zeci de kilometri prin canale de irigații neimpermeabilizate duce la pierderea unei mari părți din apă de la momentul pompării dintr-un râu sau dintr-o acumulare.
„Din păcate, ne confruntăm cu o secetă pedologică severă. Din păcate, nici previziunile nu sunt foarte optimiste. Stăm prost la capitolul apă în sol, la fel cum trebuie să admit că şi în cazul irigaţiilor, apropo de adaptarea la schimbări climatice, cred că va trebui să ne învăţăm să irigăm ca în 2024, nu ca în 1960, pentru că deocamdată, folosindu-ne de infrastructura moştenită de la comunişti, în cele mai multe situaţii, pompăm apă sau o cărăm zeci de kilometri prin nişte canale de irigaţii neimpermeabilizate.
Pierdem mare parte din ea de la momentul la care o pompăm dintr-un râu sau dintr-o acumulare şi până ajungem la locul în care irigăm, unde uneori se întâmplă să o împroşcăm la zeci de metri distanţă sau mai bine şi să constatăm că la rădăcina plantei, acolo unde ne interesează să ajungă picătura de apă, ajunge, din nefericire, foarte puţină, raportându-ne la cantitatea cu care am pornit din sursa primară de apă”, a explicat acesta la Digi 24.
Ministrul Mediului a adăugat că, având în vedere că apa este o resursă epuizabilă, trebuie utilizate sisteme de irigații și cele mai avansate tehnologii pentru a preveni risipa acesteia.
Oamenii se plâng de lipsa apei
Mircea Fechet a mai spus că în numeroasele vizite în teritoriu, oamenii se plâng frecvent de lipsa apei.
El a menționat că, dacă în trecut fântânile secau pentru o zi, două sau o săptămână în timpul verii, acum oamenii sunt nevoiți să trăiască săptămâni întregi fără o picătură de apă, ceea ce consideră a fi groaznic.
„Nu ar trebui să fie ceva neapărat îngrijorător, nu vorbim de un fenomen de scară, dar e bine totuşi să ştim că există şi astfel de locuri (unde furnizarea apei este deficitară – n.r.). Şi dacă privim la tendinţe, dincolo de ce-mi spun colegii de la ANM (Administraţia Naţională de Meteorologie – n.r.), care lucrează cu modelări matematice şi cu foarte multe cifre, să ştiţi că ori de câte ori merg într-o localitate, că e la mine în judeţ, la Bacău, sau în multe alte judeţe, unul dintre primele lucruri pe care oamenii mi-l spun este acela că rămân fără apă.
Dacă în trecut mai secau fântânile, o zi, două, o săptămână în timpul verii, acu bieţii oameni s-au învăţat să trăiască săptămâni întregi fără o picătură de apă, ceea ce cred că e groaznic”, a declarat oficialul.
Ministrul a adăugat că știe cazuri în care oamenii folosesc apa pentru a umple piscinele sau pentru a uda gazonul, subliniind că în astfel de situații ar trebui respectate regulile.
Acesta a mai precizat că ar trebui să avem „o cultură de a economisi apa” sau chiar de a o refolosi, de exemplu, pentru diferite tipuri de irigaţii.
Mircea Fechet consideră că legea privind controlul urșilor nu este suficientă
Tot la Digi24, Mircea Fechet a vorbit despre legea privind controlul urșilor, adoptată luni, pe 15 iulie. Potrivit lui, actul normativ care reglementează numărul de urși care vor fi vânați nu este suficient.
Potrivit ministrului Mediului, doar faptul că vor fi împușcați aproape 500 de urși nu asigură că astfel de incidente nu se vor mai repeta în viitor.
„Un număr de 426 de urși bruni, care reprezintă nivelul de prevenţie și la care se adaugă 55 de urși, care reprezintă nivelul de intervenţie la nivel naţional. E un studiu care face referire la populație totală de urși, adică 8000 de exemplare și această cifră vine din acest studiu, care l-am găsit la minister.
Fostul ministru a propus anul trecut o cotă de 426, dar Academia a aprobat 220 și am acceptat 220”, a declarat el.
Mai multe puteți citi aici.
