Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a spus că din cauza deșertificării din sudul țării, pierdem anual 1.000 de hectare de terenul arabile. Potrivit lui, acest lucru nu poate fi combătut decât prin niște împăduriri rapide.
România pierde anual în jur de 1.000 de hectare de teren arabil
Joi, pe data de 4 aprilie, Mircea Fechet a participat la a patra ediție a conferinței ”Romanian Business & Investment Roundtable”. Evenimentul a fost organizat de către The Economist Impact Events.
Acolo, el a comparat Oltenia cu Sahara, pentru că se pierd acolo 1.000 de hectare de terenuri arabile an de an. „Deşertul înghite pur şi simplu suprafaţa arabilă”, afirmă ministrul Mediului.
Soluţia: împăduririle rapide. Dacă nu se va acţiona rapid, România se va trezi cu un climat arid, asemănător Greciei, în 20 de ani sau chiar mai puţin.
”Am fost personal în sudul României, în judeţul Dolj, în judeţul Mehedinţi, şi am văzut cu ochii mei cum deşertul înghite pur şi simplu suprafaţa arabilă de acolo. E foarte greu să te gândeşti măcar cum trăieşte o comunitate dependentă de agricultură, în condiţiile în care în Sahara Olteniei, aşa cum o numim noi, pierdem anual 1.000 de hectare de terenuri arabile.
Acest lucru nu poate fi combătut, după ştiinţa noastră actuală, decât prin nişte împăduriri rapide, motiv pentru care mă bucur să constat că mare parte din bugetul fondurilor de împădurire din PNRR, din Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă, ajung acolo unde e mai mare nevoie, respectiv în sudul ţării. Tot experţii ne spun că, dacă nu acţionăm rapid, în România, în 20 de ani sau poate puţin mai mult timp, vom avea un climat arid, vom avea o climă foarte similară cu clima Greciei.
E adevărat că, într-o primă fază, mulţi oameni s-au bucurat când au aflat această veste, însă, dacă ne referim la modul în care va afecta agricultura, la modul în care va afecta alte sectoare economice şi la viaţa oamenilor de zi cu zi, până la urmă nu e nicio bucurie să suferim atât de repede o schimbare atât de profundă”, a declarat el.
Ministrul Mediului a menționat că a primit informații despre apariția cicadelor, insecte specifice Greciei, în București și în alte județe din România.
”Atunci când merg în zone inundate – şi cunosc exemple de ţări care au cheltuit aproape un sfert din Produsul Intern Brut pentru a combate inundaţiile anul trecut -, dar când merg în judeţe afectate de inundaţii şi mi se spune că, statistic vorbind, acele fenomene nu pot să apară decât o dată la 200 de ani, şi ei au avut inundaţii şi acum un an şi acum 5 ani, fără îndoială că trecem de la această statistică şi de la aceste proiecţii la viaţa de zi cu zi.
Şi, în calitate de ministru al Mediului, nu pot decât să fiu profund îngrijorat, pe de o parte, şi, pe de altă parte, să mă asigur că viitoarele generaţii faţă de care avem o datorie extraordinară – şi spun asta în calitate de tată a trei copii – vor beneficia de un mediu măcar aşa cum l-am avut şi noi”, a spus acesta.
Fântâni uscate din cauza secetei
Mircea Fechet a subliniat preocuparea față de secetă. Potrivit lui, există localități în care fântânile au rămas uscate din lipsa apei.
”În calitate de ministru şi în calitate de parlamentar, călătorind aproape în toate judeţele României, şi mai ales în judeţul Bacău, de unde provin eu, mi se spune aproape de fiecare dată că nu mai există apă în fântâni. Dacă acest lucru se întâmpla o dată la 10 ani sau o dată la 20 de ani în trecut, acum aproape în fiecare vară oamenii se întreabă cum or să-şi adape animalele, cum vor trăi ei înşişi în lipsa unei resurse atât de preţioase, precum apa în fântâni.
Spun asta şi în contextul în care discut cu colegii de la Administraţia Naţională Apele Române aproape săptămânal despre pânza freatică, o resursă epuizabilă, şi despre modul în care seceta afectează rezervele de apă subterană şi supraterană din România”, a declarat el.
Deșertificarea, o problemă din ce în ce mai mare în sudul țării
Deșertificarea este o problemă acută în sudul țării, unde an de an se pierd hectare întregi de teren arabil. Singura soluție eficientă împotriva acestui fenomen este împădurirea.
Schimbările climatice au provocat transformări în peisajul terenurilor, trecând de la hectare întregi fertile la unele aride, asemănătoare cu peisajul grecesc. Aceasta reprezintă o problemă majoră pentru agricultură, care trebuie să fie abordată urgent, spune Mircea Fechet.
Încep lucrările de modernizare la amenajarea Sadova-Corabia
Tot joi, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat demararea lucrărilor de modernizare pentru proiectul de amenajare Sadova-Corabia, esențial în lupta împotriva deșertificării în Lunca Dunării. Prin această inițiativă, zeci de mii de hectare de teren din județele Dolj și Olt vor fi echipate cu un sistem de irigații modern, contribuind astfel la dezvoltarea sectorului agricol și la protejarea mediului înconjurător.
Amenajarea Sadova-Corabia reprezintă un pas crucial în eforturile de combatere a deșertificării din Lunca Dunării. Aceasta oferă soluții durabile pentru protejarea resurselor naturale și promovarea unei agriculturi sustenabile în regiune. Prin modernizarea sistemului de irigații, se urmărește sporirea productivității agricole și asigurarea unei gestionări eficiente a resurselor de apă, în beneficiul comunităților locale și al întregii regiuni.
Investiția pentru acest proiect însumează 233.000.000 de lei, iar finalizarea lucrărilor este planificată pentru anul 2026. Ministrul Florin Barbu a evidențiat importanța acestui proiect, remarcând că a fost implicat încă din perioada în care conducea Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare.