Mircea Fechet Inteligența artificială, esențială pentru prognoze meteo și avertizări timpurii

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a participat luni, 24 martie 2025, la un eveniment dedicat Zilei Mondiale a Apei și Zilei Internaționale a Meteorologiei. El a spus că România se confruntă atât cu lipsa apei și secetă, cât și cu inundații, iar aceste probleme trebuie gestionate cu seriozitate. El a considerat că este un moment potrivit pentru a face un bilanț și pentru a stabili planuri ambițioase de viitor.

Politicianul a subliniat importanța utilizării noilor tehnologii, în special a inteligenței artificiale, pentru prognozele meteo, sistemele de avertizare timpurie și protecția populației.

Întrebat dacă inteligența artificială este deja folosită în aceste domenii, el a explicat că prognozele meteo și hidrologice se bazează pe modele matematice avansate, iar calculatoarele fac deja estimări complexe. Totuși, având în vedere progresul rapid al inteligenței artificiale, el crede că această tehnologie poate fi folosită tot mai mult pentru îmbunătățirea prognozelor.

„Indiferent dacă discutăm despre schimbări climatice, dacă discutăm despre prognoză, despre vreme sau despre apă sunt multe lucruri pe agenda României în ceea ce priveşte apa, fie lipsa acesteia şi seceta afectează deja o parte însemnată a României, fenomenul deşertificării la fel, sau putem vorbi la fel de bine despre prea multă apă în contextul inundaţiilor pe care le-am avut anul trecut, e un moment bun de bilanţ şi un moment în care ne facem planuri ambiţioase pentru viitor.

Nu putem să nu folosim cele mai noi tehnologii şi mă refer aici în primul rând la inteligenţa artificială în materia prognozelor meteo, în materia sistemelor de avertizare timpurie pentru fenomene meteo extreme, în materia protejării populaţiei şi de ce nu în multe alte domenii conexe legate fie de apă, fie de meteorologie.

În acest moment, modelările matematice care se folosesc la prognoza meteo sau la prognoza hidrologică beneficiază cel mai probabil şi de niste calcule foarte sofisticate, făcute de calculatoare, însă aşa cum am citit anumite studii inteligenţa artificială a cunoscut o dezvoltare accelerată în ultima perioadă şi din acest motiv, mai ales atunci când discutăm despre prognoze meteo şi unde avem nevoie de nişte calcule extrem de complicate, sunt convins că toate aceste noi tehnologii pot fi replicate, pot fi folosite.

Şi în ceea ce priveşte prognoza meteo, am văzut, spre exemplu, că o foarte celebră companie americană, Google, a făcut un modul de inteligenţă artificială dedicat prognozei meteo care extinde prognoza la o perioadă mai lungă până la 14 zile. Bineînţeles că ne interesează şi acurateţea”, a explicat oficialul român.

Cum ar putea arăta viitorul?

Întrebat de jurnaliștii prezenți dacă Administrația Națională de Meteorologie (ANM) ar putea folosi inteligența artificială, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor a spus că acest lucru va deveni inevitabil.

El a explicat că inteligența artificială va trebui integrată atât în activități simple, cum ar fi consultarea publicului, cât și în procese complexe, cum este prognoza meteo. Potrivit lui, prognoza meteo nu se bazează doar pe știință și experiență, ci necesită și o mare capacitate de procesare a datelor.

„Eu sunt convins că vom fi obligaţi să integrăm inteligenţa artificială de la cele mai simple lucruri, cum ar fi consultarea publică a ministerului până la cele mai complicate şi prognoza meteo e unul dintre acele lucruri extrem de complicate unde nu e nevoie doar de foarte multă ştiinţă şi doar de foarte multă experienţă, dar mai ales de o capacitate mare de procesare a datelor.

Iar în clădirea din spatele nostru există date, există informaţii despre vremea din România ce datează încă de la anul 1884. Şi eu cred că toate acele informaţii trebuie valorificate şi trebuie valorificate în ton cu vremurile pe care le trăim, nu doar să le păstrăm în nişte biblioteci şi să ştergem praful de pe ele”, a precizat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.