Mircea Fechet, despre nivelul redus de umplere a bazinelor hidrografice

Luni, Mircea Fechet a fost întrebat despre nivelul redus de umplere al bazinelor hidrografice, în contextul în care unii specialiști atrag atenția asupra problemelor legate de apă în zonele puternic defrișate și despre posibilele soluții pentru această situație.

Oficialul a mai precizat că gradul de umplere al acumulărilor hidrotehnice din România este actualizat săptămânal pe site-ul Administrației Naționale a Apelor Române (ANAR), fiind accesibil publicului.

De asemenea, a subliniat că, analizând datele din diferite perioade, se poate observa un impact al schimbărilor climatice asupra acestor sisteme, gradul de umplere fiind, în general, mai mic decât în anii precedenți. Chiar și o diferență de 1% poate ridica întrebări privind cauzele acestor fenomene și măsurile necesare pentru a le gestiona din timp.

”În primul rând gradul de umplere al acumulărilor hidrotehnice din România este disponibil săptămânal pe site-ul Administraţiei Naţionale a Apelor Române, acolo fiecare cetăţean are acces liber şi nerestricţionat la această informaţie.

În al doilea rând putem să constatăm că dacă vom compara procentele, cifrele pe care le avem luna aceasta cu cifrele pe care le aveam anul trecut pe vremea asta sau in urma cu doi ani sau cu zece ani, vom constata că schimbările climatice afectează şi aceste sisteme şi vom constata că în cea mai mare parte gradul de umplere este mai mic decât era anul trecut.

Nu cu mult mai mic, dar şi atunci cand discuţi de 1% diferenţă acest lucru te face să te întrebi care sunt cauzele acelor fenomene şi cum le putem gestiona din timp”, a spus Fechet.

Nu există o legătură directă între scăderea nivelului apei în bazinele hidrografice și despăduriri

Ministrul Mediului a declarat că nu consideră justificată o legătură directă între scăderea nivelului apei în bazinele hidrografice și despăduriri. El a subliniat că, potrivit imaginilor satelitare, România are în prezent mai multe suprafețe împădurite decât acum 35 de ani, deși resursele de apă de suprafață și subterane s-au diminuat.

”Nu aş face o asociere directă între gradul de umplere şi despădurire, defrişare, pentru că dacă ne uităm la fondul forestier al României şi la harta pădurilor din România văzută din satelit nu din documente din vreo bibliotecă, vom constata că astăzi avem mai multe suprafeţe împădurite decât aveam în urmă cu 35 de ani la Revoluţie, dar în acelaşi timp putem sa constatăm că bazinele hidrografice sunt mai sărace în apă, discutăm de apele de suprafaţă, discutăm despre apele subterane, deci n-aş face o corelare directă”, a explicat acesta.

Mircea Fechet a explicat că seceta prelungită și lipsa precipitațiilor din ultimii ani au afectat nivelul apei din acumulări și producția de energie hidro, Hidroelectrica generând cu 20% mai puțină energie anul trecut. El a subliniat necesitatea de a găsi soluții pentru gestionarea acestei situații, întrucât precipitațiile nu pot fi controlate.

”În acelaşi timp seceta, lipsa precipitaţiei, faptul că am avut un şir întreg de ani secetoşi, intrăm acum în al patrulea an sau ne apropiem foarte mult, asta bineînţeles că se vede şi în gradul de umplere al acumulărilor, se vede şi în producţia de energie electrică din hidrocentrale si anul trecut Hidroelectrica a produs cu 20% mai puţină energie daca îmi amintesc bine cauza e aceeaşi, lipsa apei şi lipsa precipitaţiilor, ceea ce ne îndeamnă să găsim soluţii să ne descurcăm, pentru că ploaia va veni sau nu va veni în funcţie de factori care nu ţin neapărat de noi”, a spus acesta.

În fiecare an există planuri pentru restricționarea apei

Ministrul Mediului a mai precizat că în fiecare an există planuri pentru restricționarea apei, în funcție de cantitatea disponibilă, acestea putând afecta diferite localități. El a subliniat că alimentarea populației cu apă potabilă este prioritatea principală, urmată de securitatea alimentară și energetică, care includ industria, hidrocentralele și irigațiile.

”În fiecare an există astfel de planuri. Ele pot afecta o localitate sau două sau mai multe în funcţie de cantitatea de apă disponibilă. Există anumite restricţii şi anumite priorităţi. Ceea este important rămâne faptul că populaţia are cea mai mare prioritate la apă, alimentarea localităţilor cu apă potabilă rămâne lucrul pe care trebuie să-l gestionăm cu prioritate, urmând ulterior, bineînţeles să ne intereseze şi securitatea alimentară şi securitatea energetică, adică alţi beneficiari de apă, industrie, hidrocentrale, irigaţii în agricultură şi aşa mai departe însă populaţia trebuie şi va rămâne prioritatea numărul unu”, a explicat el.