Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, s-a întâlnit vineri, 10 martie 2023, cu ministrul Afacerilor Interne din Republica Moldova, Ana Revenco, context în care a reamintit faptul că Alianța Atlanticului de Nord va continua cooperarea practică cu Guvernul de la Chișinău.
NATO este în deplin respect cu aranjamentele constituționale ale Republicii Moldova
Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, s-a întâlnit vineri, 10 martie 2023, cu ministrul Afacerilor Interne din Republica Moldova, Ana Revenco, în contextul ameninţărilor legate de securitate din țara vecină.
„Am primit-o, la sediul NATO, pe Ana Revenco, ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova. Am continuat dialogul politic constructiv după întâlnirea din cadrul Conferinţei de Securitate de la München.
Moldova se confruntă cu o propagandă rusă intensă şi un spectru extrem de larg de ameninţări hibride. NATO, în deplin respect cu aranjamentele constituționale ale Republicii Moldova, va continua cooperarea practică pentru întărirea rezilienței instituționale și democratice a statului”, a scris, vineri, Mircea Geoană pe contul lui de Facebook.
Republica Moldova caută soluții pentru securizarea spațiului aerian
Tot vineri, ministrul Apărării din Republica Moldova, Anatolie Nosatîi, a anunțat că Guvernul de la Chișinău caută soluţii pentru a garanta securitatea spaţiului său aerian şi negociază în acest sens cu producători de sisteme de apărare antiaeriană.
„Înainte, apărarea antiaeriană nu era considerată o prioritate. Dar am văzut de mai multe ori rachete ruseşti zburând pe deasupra Moldovei în direcţia vestului Ucrainei. Necesitatea protejării spaţiului nostru aerian a devenit acum una urgentă”, a spus Anatolie Nosatîi în cadrul unui interviu acordat pentru JurnalTV.
În prezent, Ministerul Apărării din Republica Moldova negociază cu producători de sisteme de apărare antiaeriană, fiind în căutarea „celei mai bune oferte în termeni de preţ şi utilitate”, a precizat Anatolie Nosatîi, recunoscând faptul că achiziţia unor astfel de echipamente militare necesită o perioadă mare de timp și multe investiții.
„Inclusiv achiziţia unor sisteme cu rază medie de acţiune implică un preţ excesiv pentru noi. Vorbim de sute de milioane de euro sau chiar de un miliard dacă dorim (sisteme) Patriot sau S-400.
Chiar dacă Republica Moldova ar dispune de fonduri suficiente pentru asemenea sisteme, livrarea lor nu s-ar putea face rapid, întrucât între plasarea comenzii şi primirea echipamentelor ar fi nevoie de o perioadă de timp cuprinsă între un an şi jumătate şi doi ani. Partenerii noştri studiază opţiuni de consolidare a sistemelor de apărare existente pentru garantarea securităţii la scară continentală”, a adăugat Anatolie Nosatîi.
În cadrul acelui interviu, el a semnalat că Republica Moldova primeşte echipamente şi asistenţă prin Facilitatea Europeană pentru Pace, din care, anul trecut, Guvernul de la Chişinău a primit 47 de milioane de euro.