Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, consideră că războiul împotriva Ucrainei reprezintă un atac asupra ordinii internaţionale, precizând că dacă preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, va câştiga, atunci va trimite un mesaj periculos către liderii autoritari din întreaga lume, acela că îşi pot atinge obiectivele prin forţă brută.

Mircea Geoană a declarat, miercuri, la finalul reuniunii miniştrilor de externe ai NATO de la Bruxelles, că după aderarea Finlandei la Alianţa Nord- Atlantică se poate vorbi de un nou flanc estic.

”Începând de ieri, cu aderarea Finlandei, avem de fapt un nou flanc estic, de la Marea Barents, la Marea Baltică, la Marea Neagră şi la Marea Mediterană. Suntem încrezători, de asemenea, că Suedia va deveni al 32-lea aliat al NATO cât mai curând, o alianţă tot mai robustă, tot mai unită, tot mai atractivă.

Această ministerială NATO a reprezentat o bornă politică extrem de importantă, practic un moment de pregătire a summit-ului NATO de la Vilnius din luna iulie, cu teme, evident, foarte importante. Am reunit comisia NATO-Ucraina după 6 ani de zile, cu participarea ministrului de externe Kuleba.

Suntem cu toţii de acord că sprijinul nostru pentru Ucraina, în mod militar, în zona economică şi umanitară rămâne la fel de important. Secretarul general Stoltenberg a salutat, salut şi eu noile angajamente de sprijinire a Ucrainei făcute de către aliaţi şi am trimis mesaje de încurajare pentru contribuţii suplimentare, inclusiv în pachetul de asistenţă NATO pentru Ucraina în zona non-letală de susţinere pe care le-o acordăm”, a afirmat Mircea Geoană.

Vor fi luni intense în Ucraina

El a precizat că sunt aşteptate câteva luni foarte intense în războiul din Ucraina. “Am vorbit şi despre sprijinul nostru pe termen mediu şi lung pentru Ucraina, pentru că nu ştim când se va termina acest război.

Aşteptăm câteva luni foarte intense, dar indiferent de acel moment, trebuie să fim siguri că preşedintele Putin nu poate să continue să distrugă securitatea europeană. Aşadar, concomitent cu întărirea posturii de descurajare şi apărare a NATO, trebuie să permitem Ucrainei să descurajeze şi să se apere împotriva oricărei eventuale agresiuni viitoare.

Asta include şi consolidarea forţelor armate ale Ucrainei, aranjamente de securitate pentru Ucraina, o Ucraină ancorată în familia euroatlantică. De asemenea, avem în continuare tot interesul ca sprijinul nostru pentru Ucraina să continue dincolo de orizontul imediat apropiat.

Această capacitate de interoperabilitate cu NATO a Ucrainei, standarde NATO şi transferul către tehnologii şi echipamente NATO va ajuta Ucraina în drumul său către integrarea euroatlantică. Pentru că, aşa cum spuneam, viitorul Ucrainei este în familia atlantică”, a precizat secretarul general adjunct al NATO.

NATO le așteaptă pe Moldova, Georgia și Bosnia

El a adăugat că tot în cadrul Alianţei Nord-Atlantice este locul Republicii Moldova, al Georgiei al Bosniei şi Herţegovinei, menţionând că s-a discutat şi despre cum pot fi sprijinite aceste state în faţa agresivităţii Federaţiei Ruse.

Geoană a anunţat că în cadrul reuniunii de la Bruxelles s-a discutat şi despre provocările şi ameninţările care vin din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord.

“Terorismul, instabilitatea ridicată şi activităţile de creştere ale Rusiei şi Chinei în aceste regiuni ridică probleme de securitate pentru noi toţi, indiferent de geografia în care suntem situaţi ca aliaţi în NATO.

Vom continua să aplicăm măsurile luate la Summit-ul de la Madrid. Vom lucra îndeaproape cu partenerii noştri din regiune: Mauritania, Tunisia. Sperăm să avem şi Ghana cât de curând ca nou partener al Alianţei noastre. Vom ajuta să luptăm împotriva fragilităţii şi întărirea rezilienţei în această regiune foarte importantă.

Pentru a treia şi ultima sesiune s-au alăturat din nou partenerii NATO din zona Asia-Pacific: Australia, Japonia, Noua Zeelandă şi Republica Coreea. Împreună cu Josep Borrell, înaltul reprezentant al Uniunii Europene, am discutat împreună, în această familie democratică extinsă, despre consecinţele globale ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a mai afirmat Mircea Geoană.

Ordinea mondială este în pericol

El a explicat că războiului împotriva Ucrainei este un atac asupra ordinii internaţionale. “Acest război nu este doar un atac împotriva Ucrainei, este un atac asupra ordinii internaţionale bazate pe reguli care păstrează pacea şi securitatea.

Dacă preşedintele Putin va câştiga în Ucraina, va trimite un mesaj periculos către liderii autoritari din întreaga lume, că-şi poate şi îşi pot atinge obiectivele prin forţă brută. De aceea, sprijinul nostru pentru Ucraina, el rămâne critic şi este în interesul comun de securitate al tuturor ţărilor care doresc libertate, pace şi securitatea.

De asemenea, am discutat cu partenerii noştri din zona Indo-Pacific despre alinierea tot mai mare între China şi Rusia. China refuză să condamne agresiunea Rusiei, amplifică propaganda Kremlinului, susţine economia Rusiei într-o perioadă în care sancţiunile fireşti pe care le impunem încearcă să descurajeze Rusia din faţa agresiunii împotriva Ucrainei. China şi Rusia îşi intensifică, de asemenea, activităţile militare comune în regiunea indo-pacifică”, a declarat secretarul general adjunct al NATO.

Este nevoie de investiții în apărare

El a adăugat că orice acordare de ajutor letal de către China Rusiei ar fi o greşeală istorică. “Aliaţii au declarat, în mod clar, că orice acordare de ajutor letal de către China Rusiei ar fi o greşeală istorică cu implicaţii profunde.

De aceea, într-un moment în care Beijingul şi Moscova se manifestă evident şi agresiv împotriva ordinii internaţionale bazate pe reguli, suntem determinaţi să continuăm să fim uniţi şi solidari, atât ca aliaţi NATO, cât şi alături de partenerii noştri din întreaga lume.

Aşteptăm liderii celor patru parteneri din Indo-Pacific la summitul nostru de la Vilnius, aşa cum au făcut-o în premieră la summitul de la Madrid de anul trecut”, a mai explicat Geoană.

El a subliniat că este nevoie în continuare de investiţii în apărare. “Pentru a ne menţine populaţia, cetăţenii în siguranţă, într-o lume tot mai periculoasă, este esenţial să investim mai mult în apărare şi securitate. Ştim bine că toate guvernele şi toţi liderii politici şi toată populaţia ţărilor NATO avem de ales între a investi în apărare şi în alte programe economice, sociale. Şi tot timpul există o dificultate în a alege. Dar realităţile astea sunt foarte dure şi foarte clare. Avem nevoie să fim mai puternici şi din punct de vedere militar, pentru că pace şi securitatea reprezintă fundaţia pentru economie, prosperitate şi linişte în societăţile noastre

De aceea, ne aşteptăm ca la Summit-ul de la Vilnius, aliaţii să decidă cu privire la adoptarea unui nou angajament ambiţios de investiţii în apărare cu 2% din PIB ca minim, ca prag şi nu ca plafon pentru anii care vin şi sper ca şi în România şi în alte ţări din regiunea noastră aceste investiţii să se transforme şi într-o industrie de apărare mai robustă, cu mai multe locuri de muncă bine plătite şi cu o participare împreună cu companiile mai robuste din ţările dezvoltate din NATO, la un ecosistem industrial de apărare şi de dublă tehnologie, în care şi ţările noastre să fie, de asemenea, beneficiare ale acestei investiţii”, a mai transmis secretarul general adjunct al NATO.