Într-un discurs ținut la Timișoara, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a subliniat importanța viitorului României, a tinerilor și a proiectului politic al țării. Geoană a declarat că nu există altă soluție decât o abordare radicală pentru a aduce schimbări necesare.
Mircea Geoană: „Uneori viitorul ne sperie, alteori ne dă speranță”
Mircea Geoană a declarat la Timișoara că Universitatea de Medicină și Farmacie Timișoara este un avanpost al învățământului superior românesc spre Vest.
El a subliniat importanța universităților în modelarea viitorului și a exprimat preocuparea pentru cultura dezamăgirii în România, unde se observă ani pierduți în confuzii și stagnare.
Geoană a descris era actuală ca fiind revoluționară, cu omenirea confruntându-se cu multiple traiectorii de coliziune între liberalism și autoritarism în competiția dintre marile puteri și modelele alternative de organizare socială.
”Univeristatea de Medicină şi Farmacie Timişoara reprezintă avanpostul vestic al şcolii superioare româneşti, cel mai apropiat spaţiu academic de occident (…) O universitate este o fabrică a viitorului. De aici şi de aceea se cuvine cel mai mult să vorbim despre viitor. Uneori viitorul ne sperie, alteori ne dă speranţă, el este raţiunea de a fi a generaţiilor care vin una după alta, fiecare cu viitorul ei.
Dar ne place sau nu, când vorbim despre viitor în România avem de-a face, din păcate, cu o cultură a dezamăgirii. E atâta viitor irosit în aceşti ani de confuzii şi stagnare, cât singura certitudine a societăţii româneşti în prea multe locuri ale naţiunii române a rămas eşecul. Astăzi România a ajuns să depindă sufleteşte de un viitor pe care nu ştie cum să şi-l imagineze. Asistăm la naşterea unei noi lumi, geopolitic, tehnologic, societal.
Trăim o eră revoluţionară, fără îndoială, cea mai transformatoare şi complexă din întreaga istorie a umanităţii. Ca nicicând altcândva în istorie, omenirea se află simultan pe mai multe trasee de coliziune, între liberalism şi autolitarism, ceea ce noi numim competiţia între marile puteri şi de modele alternative de organizare a societăţii”, a declarat Mircea Geoană.
Transformările societății și provocările politicii în România
Mircea Geoană a afirmat că se confruntă cu schimbări rapide în societate și cu provocările adaptării politicii la aceste transformări.
A discutat despre impactul transformărilor asupra individului și despre relația în creștere între om și tehnologie.
Geoană a evidențiat importanța echilibrului între dezvoltarea umană și sustenabilitatea planetară într-o eră caracterizată de competiția acerbă între marile puteri.
El a adus în discuție vulnerabilitățile României, inclusiv lipsa adaptării clasei politice la schimbările sociale și declinul demografic, subliniind deteriorarea serviciilor publice și riscurile asociate cu diaspora românească.
”Între evoluţia societăţii şi capacitatea politicului de a se adapta şi de a gestiona aceste transformări. Între viteza transformării şi capacitatea individului, a omului de a suporta aceste transformări brutale şi succesive. Între om şi maşină, între om şi algoritm, înr-o perioadă în care viitorul speciei umane şi simbioza între om şi maşină devin subiecte de actualitate şi nu de SF.
Şi nu în ultimul rând, între dezvoltarea speciei umane şi capacitatea planetei noastre de a ne suporta. Într-o lume dominată de competiţia acerbă între marile puteri, rolul puterilor regionale creşte exponenţial. Funcţionăm, de fapt, ca un amortizor al unui pendul care îşi caută disperat un nou echilibru, aceste puteri medii vor juca n rol decisiv în definirea noii ordini mondiale. Şi România se află în impactul acestor trasee de coliziune. Nicio naţiune a planetei nu are cum să iasă din această logică. Din păcate pentru noi, se mai adaugă şi propriile noastre mari vulnerabilităţi.
O elită politică rămasă mult în urma schimbărilor din societate, declinul demografic şi exodul tinerilor care pun la îndoială supravieţuirea naţiunii române. În pofida creşterii economiei se adâncesc decalajele de dezvoltare între marile oraşe şi restul ţării. Declinul dramatic al servicilor publice esenţiale, educaţie, sănătate, ordine publică, cazul drogurilor, combaterea crimei organizate şi nu în ultimul rând riscul pierderii de cultură, limbă şi credinţă cu imensa diasporă româneacă, în general aflaţi la a doua sau a treia generaţie sau proveniţi din familii mixte”, a mai spus Geoană.
Mircea Geoană: Viziunea pentru viitorul României
Mircea Geoană a exprimat viziunea sa despre viitorul României, evidențiind necesitatea transformării țării într-o putere politică, economică, militară și științifică multiregională.
El a subliniat că singura soluție pentru România este o abordare radicală a schimbării, recunoscând că această ambiție poate provoca neliniște și frică.
Geoană a afirmat că continuarea pe traiectoria actuală va conduce țara în prăpastie și că România trebuie să aleagă decisiv viitorul în fața provocărilor actuale.
El a prezentat trei scenarii de viitor pentru România, cu accent pe nevoia de schimbare pentru a depăși problemele economice și sociale actuale.
”Viitorul pe care îl văd eu şi în care cred este acela în care România transformă în prosperitate şi dezvoltare relevanţa noastră strategică excepţională, propunându-şi să devină o adevărată putere politică, economică, militară şi științifică multiregională. Nu avem altă soluţie, decât decât o abordare radicală a schimbării. Ştiu că este greu şi că o astfel de ambiţie provoacă nelinişte, anxietate şi chiar frică. Dar trebuie să fim oneşti cu românii şi româncele.
A continua ca acum ne va duce, mai devreme sau mai târziu, în prăpastie. În alte momente de cumpănă în agitata noastră istorie, naţiunea română a ştiut să aibă curajul transformării şi instinctul supravieţuirii. În lupta între trecut şi viitor, trebuie să alegem hotărât viitorul. Dar care viitor? Pentru că România are la dispoziţie trei tipuri de viitor. Cel mai la îndemână este viitorul imediat. E viitorul pe care românii îl trăiesc zi de zi, un viitor al resemnării, format din sărăcie, criză economică, tarife mari la energie, datorii, preţuri, taxe în creştere, frică de război.
E viitorul fără spitale, viitorul cu şcoala în declin şi cu bătrâni uitaţi la periferia societăţii. Acest viitor e, de fapt, un prezent în derulare, şi presupune păstrarea configuraţiei de putere de azi. E clădit pe teamă de schimbare, pe frici induse, pe capacitatea de a uită a populaţiei. Acest viitor imediat e drama pe care o trăieşte naţiunea română de trei decenii”, a afirmat Geoană.
Critica promisiunilor politice și pledoaria pentru un salt disruptiv în România
Mircea Geoană a criticat practica politicienilor de a promite un viitor imaginar și nerușinat poporului la fiecare patru sau cinci ani, timp de 34 de ani.
El a subliniat că acest viitor fictiv generează dezamăgire, depresie și apatie civică, afectând grav națiunea română.
Geoană a pledat pentru un salt disruptiv, care să anihileze stagnarea și să promoveze reforma, meritocrația și dezvoltarea economică, socială și culturală.
”Există, apoi, un viitor îndepărtat, construit din amăgiri, iluzii, promisiuni şi credulitate. Acesta e un viitor imaginar şi intangibil, proiectat de clasa politică. Odată la patru sau cinci ani, de 34 de ani, politicienii livrează poporului acest viitor îndepărtat, ficţional, mieros şi neruşinat, care nu e decât un cerc de vorbe unde naţiunea se învârte în jurul promisiunilor goale.
Viitorul îndepărtat îşi face apariţia doar la alegeri. În esenţă, el reprezintă o infracţiune. Populaţiei i se fură timpul, câte patru, cinci sau zece ani odată. Dacă umblăm în magazia unde a fost depusă prada, găsim toţi cei 34 de ani. Sunt acolo toate promisiunile din care politicienii şi-au confecţionat, absolut gratuit, cele trei decenii de stat la putere. Acest viitor mincinos generează boli cronice care pot doborî un popor: dezamăgire, depresie, apatie, oboseală civică, abandon. Naţiunea îşi pierde nu doar busola democratică, ci şi energia de a o căuta. Dispar conştiinţa luptei şi nevoia de a opune rezistenţă.
Viitorul îndepărtat e un mormânt de vorbe în care clasa politică îşi îngroapă electoratul. Singurul viitor benefic pentru România e saltul. Pasul disruptiv, detenta, avântul, săritura, explozia, decolarea. Un salt istoric de anihilare a stagnării şi construcţie concretă, de dezvoltare economică, socială, culturală şi morală. Viitorul disruptiv e singură formulă de repornire naţională. El oferă o recuperare programatică a întârzierii prin reformă, planificare, meritocraţie, emulaţie, bani şi administrarea banilor, dezvoltare şi energie morală”, spune Mircea Geoană.
Mircea Geoană cheamă la schimbare și acțiune decisivă în politica românească
Mircea Geoană a subliniat nevoia urgentă pentru România de a renunța la clișeele politice și de a se distanța de liderii mediocri din combinații politice.
El a îndemnat la acțiune promptă, coordonată și valoroasă, subliniind importanța voinței politice, clarității și viziunii naționale.
Geoană a subliniat necesitatea de resurse financiare, lideri capabili și companii productive pentru o dezvoltare sustenabilă.
”România are nevoie să-şi schimbe clişeele politice, să se lepede de moliciunea liderilor confecţionaţi din combinaţii şi mediocritate, să se smulgă din pasivitate şi obedienţă, să transforme aşteptarea zadarnică în acţiune inteligentă, coordonată, promptă şi valoroasă. Are nevoie să-şi redescopere instinctele de naţiune, de stat şi de putere europeană. Are nevoie de voinţă politică, de claritate, de viziune şi de putere intelectuală. Are nevoie de bani, de lideri capabili să-i aducă, de companii capabile să-i producă. (…)
România se poate şi trebuie să se angajeze imediat într-o cursă a competenţei şi a nerăbdării, într-un sprint politic curajos care să organizeze priorităţile după criterii naţionale, nu după interese de partid. Dezvoltarea sustenabilă înseamnă maraton, înseamnă planificare, anduranţă şi consecvenţă, dar impulsul, startul, explozia de început sunt cele care impun direcţia şi ritmul.
România nu mai are timp de irosit. Nu mai are nevoie de băltire, de combinaţii politice care îşi conservă privilegiile, de o stabilitate care înseamnă, de fapt, stagnare, de lideri slabi, cu şcoala în pioneze, incapabili să înţeleagă, să vină cu soluţii, să organizeze gândirea strategică, să producă idei”, a mai afirmat Mircea Geoană.