Mircea Staiculescu: „Am scris din placere”

Capital: Unde se vede mana lui Mircea Staiculescu in filmul Furia?Mircea Staiculescu: Sunt vreo sapte - opt secvente pe care le-am scris, dar cred ca este greu de spus ca mana mea se vede in film. Daca ar fi sa citesti scenariul s-ar vedea "mana". In film este mana lui Radu (Radu Muntean - regizorul filmului - nota red.). Secventele pe care le-am scris sunt de la cele cu masini pana la cele cand personajul principal pleaca acasa la parinti. Dar interactiunea pe parcursul scrierii scenariului a f

Capital: Unde se vede mana lui Mircea Staiculescu in filmul Furia?
Mircea Staiculescu: Sunt vreo sapte – opt secvente pe care le-am scris, dar cred ca este greu de spus ca mana mea se vede in film. Daca ar fi sa citesti scenariul s-ar vedea „mana”. In film este mana lui Radu (Radu Muntean – regizorul filmului – nota red.). Secventele pe care le-am scris sunt de la cele cu masini pana la cele cand personajul principal pleaca acasa la parinti. Dar interactiunea pe parcursul scrierii scenariului a fost tot timpul intre noi trei (Radu Muntean si Ileana Constantin – co-scenaristi). Dupa ce s-a stabilit povestea, fiecare si-a luat personajele si a inceput sa se joace cu ele in bucatica lui.
Capital: Este croit Furia dupa tiparele publicitatii? Secvente scurte, concentrate, directe.
Mircea Staiculescu: Aici este mai degraba meritul lui Radu, care lucreaza in publicitate de foarte multa vreme si cred ca s-a format intr-un anumit fel. Dar nu cred ca filmul este croit dupa aceste tipare. Este alegerea lui Radu ca filmul sau de debut sa fie, in acest fel, o poveste clasica.
Capital: Filmul a fost conceput pentru un public-tinta, a avut un brief?
Mircea Staiculescu: Nu a avut un brief, dar, fiind facut de Media Pro, producatorul si-a propus sa atraga o audienta cat mai mare. si atunci s-au propus anumite chestii care sa placa la cat mai multi oameni. De aceea sunt bagate si secventele cu Adrian Copilul Minune, care ii aduc pe unii spectatori, care in mod normal n-ar veni la acest film.
Capital: De ce ai scris la scenariu fara sa ceri onorariu?
Mircea Staiculescu: Am scris din placere, de bucurie. si pana acum am mai scris chestii, dar care nu s-au produs. Acum era prima data cand s-a produs o chestie. Nici Radu n-a luat bani si a muncit mult mai mult.
Capital: Cum ar arata o campanie publicitara pentru Furia? Cum ai „vinde” acest film?
Mircea Staiculescu: Judecand ca om de publicitate, evident, as dori sa aduc cat mai multa lume sa-l vada, ceea ce stiu ca este foarte greu pentru ca putini romani se duc in ultima vreme la cinema. Mi se pare ca este un film trist, care-ti lasa un gust amar. Filmul reuseste sa exprime un anumit sentiment si o anumita furie pe care o are lumea noastra. OK! In sondaje a mai scazut procentul tinerilor care vor sa fuga in strainatate, de la 65% la 40%, sa zicem, dar in continuare sunt 40% care sunt nemultumiti de ceea ce se intampla in Romania. Din cauza asta ei au o anumita energie si furie. As incerca mai degraba sa capitalizez chestia asta, asa incat in publicul tanar sa rezoneze.
Capital: Cum ar arata Furia in 30 de secunde?
Mircea Staiculescu: L-as fi facut mult mai sec. As fi vandut mult mai putin decat ceea ce se intampla in filmul respectiv. As fi lasat povestea mult mai mult la nivel de sa-i pun o intrebare spectatorului si sa-l las sa-si dea un raspuns, decat sa-i dau carlige care sa-l atraga din mai multe parti.
Capital: Furia de pe ecran seamana cu furia din lumea publicitatii romanesti?
Mircea Staiculescu: Personajul principal din film moare daca nu face anumite chestii. In publicitate nu mori. Daca in film e furie, in publicitate e, mai degraba, o adrenalina, pentru ca ai niste deadline-uri pe care le tii, ai niste bani, se jongleaza niste bugete. Daca filmul nostru a fost cu totul undeva la 400.000 de dolari, spotul Connex-ului de imagine, de acum trei ani, a fost de 250.000 de dolari. In publicitate sunt bani multi si responsabilitati mari.
Capital: Cine ar fi Adrian Copilul Minune din publicitatea romaneasca?
Mircea Staiculescu: Nu cred ca exista un personaj atat de ciudat. Probabil ca, la cum se joaca si cum face show, ar fi Enoiu (Bogdan Enoiu – directorul general McCann-Erickson – nota red.) El are verva si trairea.
Capital: Cum ar arata un film de lung metraj despre publicitatea romaneasca?
Mircea Staiculescu: Ar fi un film supermisto, ar fi genial. In mod sigur ca personajele ar trebui sa fie Burci (Cristian Burci, fondatorul Graffiti, prima agentie de publicitate din Romania – nota red.), apoi toata lumea care a pornit din Graffiti. si in mod sigur, vremurile acelea de inceput sunt foarte interesante. Probabil ca stiti si voi povestile cu Enoiu care se ducea in Televiziunea Romana si cerea: acum, baga-mi caseta, nu ma intereseaza! Probabil ca in acel timp, cei care au inceput publicitatea traiau Furia. Acum deja nu mai este furie, lucrurile s-au linistit. Atunci era furie in publicitate, acum este… sitcom.

Mircea Staiculescu despre:

Filantropica – Mi-a placut.

Marfa si banii – Mi-a placut Dragos (Dragos Bucur, actor) si ideea lor de a face un road-movie care sa iasa ieftin. Dar filmul are burti si sunt convins ca puteau sa-l faca mai bine.

Pulp Fiction – Genial film. M-a spart, m-a dat pe spate.

Sergiu Nicolaescu – Are o viata pe care mi-ar fi placut s-o traiesc. A fost un Coppola al nostru si pe vremea lui Ceasca a putut sa faca orice, s-a jucat cu jdemii de oameni cand facea toate acele filme.

Carte de vizita

Mircea Staiculescu, director executiv Headvertising
Data si locul nasterii: 29 septembrie 1967, Targu Carbunesti (Gorj)
Studii: Facultatea de Filologie, romana-engleza, Academia de Teatru si Film – scenaristica.