Ultimul anunt privind listarea la Bursa a venit din partea Cony Sat, cea de-a treia companie de cablu din Romania dupa UPC si RCS. Motivul pentru care patronul Cony Sat, Catalin Chelu, intentioneaza sa faca acest pas tine de avantajele listarii. “Bursa asigura un plus de transparenta. In plus, doresc sa aflu valoarea de piata a companiei. Nu am programat un exit in urma listarii la Bursa, ci dezvoltarea afacerii”, a afirmat el. “Va avea loc o majorare de capital cu 25
Ultimul anunt privind listarea la Bursa a venit din partea Cony Sat, cea de-a treia companie de cablu din Romania dupa UPC si RCS. Motivul pentru care patronul Cony Sat, Catalin Chelu, intentioneaza sa faca acest pas tine de avantajele listarii. “Bursa asigura un plus de transparenta. In plus, doresc sa aflu valoarea de piata a companiei. Nu am programat un exit in urma listarii la Bursa, ci dezvoltarea afacerii”, a afirmat el. “Va avea loc o majorare de capital cu 25%, prin intermediul ofertei publice initiale, iar daca oferta va fi un succes si va fi nevoie, voi vinde inca 10-15% din societate, pentru a da un plus de lichiditate. Banii rezultati din majorarea de capital vor fi utilizati pentru dezvoltarea companiei”, a mai spus Chelu.
“Pretul de vanzare al Astral, de 417 milioane de dolari, ne-a incurajat sa luam aceasta hotarare. Cred intr-un pret de piata de 70-80 milioane de euro”, estimeaza omul de afaceri galatean.
Ideea listarii la Bursa a Cony Sat nu e foarte veche si a aparut odata cu moda listarilor la Bursa din ultima vreme. La mijlocul acestei saptamani, compania de cablu va prezenta documentatia necesara la
CNVM si la Bursa, impreuna cu intermediarul Eldainvest.
Continental Hotels mai asteapta pana in primavara anului viitor pentru listarea la Bursa, potrivit presedintelui lantului hotelier, Radu Enache. De asemenea, compania nu va recurge la clasica majorare de capital, ci la vanzarea de catre o parte a actionarilor existenti a unui numar de actiuni. “Avem in structura actionariatului Fondul Roman Postprivatizare, cu care ne-am inteles, cand s-a privatizat compania, sa ii asiguram acest tip de exit”, a declarat Enache. “Vom recurge la o oferta publica secundara de actiuni, pentru ca nu cautam inca fonduri pe piata de capital. Deocamdata, avem lichiditati suficiente. In viitor, vom vedea daca vom utiliza sau nu posibilitatile pe care ni le va oferi Bursa. Sa vedem intai care va fi si apetitul investitorilor”, a mai spus el. Intre actionari, se mai afla presedintele Continental Hotels, Radu Enache, BERD, SIF Transilvania, SIF Banat-Crisana si Fundatia Elias. Continental Hotels indeplineste si criteriile pentru listarea la Categoria I, avand deja circa 9.000 de actionari din programul de privatizare in masa, potrivit presedintelui Radu Enache.
Managementul grecilor de la Gregory’s analizeaza, in aceasta perioada, oportunitatea de a se lista la Bursa acum sau de a amana acest pas, documentatia fiind deja pregatita, impreuna cu intermediarul Ieba Trust. Potrivit lui Adrian Stanciu, Corporate Manager la Ieba Trust, in cazul in care emitentul va alege sa faca pasul spre Bursa, va dura circa o luna din momentul depunerii documentatiei la CNVM pana la demararea ofertei efective. Pe partea de intermediere a listarii la Bursa, cei de la Ieba Trust mai au, potrivit lui Adrian Stanciu, inca doua-trei proiecte, aflate intr-o faza mai putin avansata decat Gregory’s.
Un alt SSIF care are proiecte in aceasta directie este Intercapital Invest. Societatea a mai intermediat pana acum IPO-ul si listarea la Rasdaq a International Leasing si emisiunile de obligatiuni International Leasing A2000 si B2002, TBI Leasing si Hexol Lubricants.
Intercapital lucreaza cu doua companii interesate de listarea la Bursa, aflandu-se in faza de analiza a proiectului, potrivit presedintelui Razvan Pasol. “Una dintre firme activeaza in domeniul industrial, de productie, iar cealalta in domeniul infrastructurii”, a declarat Pasol, neputand dezvalui deocamdata identitatea celor doua companii. “Sunt firme de notorietate medie, foarte cunoscute in domeniul in care activeaza, insa mai putin familiare pentru omul obisnuit”, a completat el.
“Interesul pentru accederea la Bursa a crescut in ultimul an. Am purtat, recent, discutii pentru intermedierea listarii la Bursa cu inca trei companii, una dintre ele cu foarte mare notorietate, insa proprietarii lor au hotarat ca nu e inca momentul pentru acest pas. In multe cazuri, suprareglementarea si birocratia fac sa se mai piarda din entuziasmul potentialilor emitenti”, completeaza presedintele Intercapital.
In ceea ce priveste cele doua companii cu care se lucreaza, una dintre ele va alege, probabil, listarea prin intermediul unei majorari de capital, iar la cea de-a doua se studiaza mai multe posibilitati, intre care si o combinatie intre majorare de capital si vanzare de actiuni pe piata secundara. Cel mai probabil, listarea va avea loc in a doua jumatate a anului 2006.
O alta companie despre care s-a zvonit ca va ajunge la Bursa, Romexterra Leasing, nu pare a fi inca pregatita pentru acest pas. “Dupa informatiile mele, a fost o tentativa de listare in primavara, insa o decizie definitiva nu a fost luata inca”, a afirmat presedintele Romexterra Finance, Ioan Baciulescu. “Conjunctura generala din aceasta perioada nu a fost atat de incurajatoare incat sa se ia aceasta decizie. Deocamdata, nu a fost pregatita o documentatie in vederea admiterii la Bursa pentru Romexterra Leasing”, a mai spus el.
Directorul general al Bursei de Valori Bucuresti, Stere Farmache, mizeaza in continuare pe companiile de stat din infrastructura si utilitatile publice, incluse in programul “O piata puternica”. Prima dintre acestea, Transelectrica, nu a ajuns inca la Bursa, desi acest lucru ar fi trebuit sa se intample demult. Laurentiu Ciocarlan, director Debt and Equity Origination Department la Raiffeisen Capital and Investment, una dintre companiile de intermediere in cazul Transelectrica, a ales sa pastreze tacerea asupra momentului in care se va intampla acest lucru. Transgaz, a doua pe lista, de-abia isi cauta intermediar. Pe 2 noiembrie, vor fi deschise ofertele SSIF-urilor, si abia apoi se va trece la treaba.
In acest moment, potrivit lui Farmache, singura companie care a adresat Bursei o solicitare de listare este Mecanica Ceahlau, aceasta “evoluand” pana acum la categoria de baza a Rasdaq. In ceea ce priveste societatile din Fondul Proprietatea, directorul general al Bursei s-a ferit sa faca vreun pronostic, preferand sa astepte “momentul adevarului”, de anul viitor.
“Lucram cu doua firme, una din domeniul infrastructurii, si cealalta din domeniul industrial, pentru
o posibila listare la Bursa de Valori.”
Razvan Pasol,
presedintele SSIF Intercapital Invest
“Cred intr-un pret de piata de 70-80 milioane de euro pentru companie, avand in vedere
si pretul cu care s-a vandut recent Astral.”
Catalin Chelu,
patronul Cony Sat
“Vom recurge la o oferta publica secundara de actiuni, pentru ca nu cautam inca fonduri pe piata
de capital.”
Radu Enache,
presedintele Continental Hotels
“Transparenta ridicata, ceruta de regulamentele bursei, a obligat ca salariatii sa curete de reziduuri
si de balast conturi, operatiuni si fapte cotidiene.”
Petru Prunea,
presedintele SSIF Broker
Fondul Proprietatea
Una din marile promisiuni pe care statul le-a facut in ultima vreme pietei de capital este Fondul Proprietatea. Este vorba, mai exact, de listarea fondului si a companiilor la care acesta va avea participatii. Daca acest lucru s-ar intampla, capitalizarea Bursei ar creste enorm, insa e greu de crezut ca in doar sapte-opt luni s-ar putea derula procedurile necesare pentru ca atatea companii sa ajunga la BVB. In plus, normele metodologice necesare pentru ca Fondul sa poata fi infiintat urmau sa fie publicate de-abia saptamana trecuta. Asa ca legea de infiintare nu putea avea nici un efect si, in concluzie, nu s-a facut pana acum nici un pas pentru ca firmele respective sa ajunga la Bursa.
Nici reprezentantii pietei nu sunt entuziasmati in ceea ce priveste fondul Proprietatea. Razvan Pasol crede ca e foarte putin probabil ca in atat de putin timp companiile sa fie listate. “Vorbim de emitenti destul de mari, care au nevoie de o pregatire inainte de listare. Avem deja ca exemplu Transelectrica, al carei termen initial a expirat deja. E nevoie si de o licitatie pentru a stabili intermediarii, asa ca si noua luni ar fi un termen foarte, foarte mic. si listarea fondului in sine va presupune foarte mult timp, nu se poate face intr-o saptamana, pur si simplu”, a afirmat el.
“Imi place ideea, dar deocamdata Fondul Proprietatea este ca si inexistent pentru mine”, spune Pasol.
Listarea la Bursa de Valori
“Listarea la Bursa de Valori include o serie de activitati premergatoare, ce presupun analiza incadrarii emitentului in criteriile de listare, pregatirea unei documentatii, pregatirea din punct de vedere tehnic, avizarea listarii, anuntarea pietei, inceperea tranzactiilor”, explica Razvan Pasol, presedintele Intercapital Invest. “Listarea se face obligatoriu cu sprijinul unei societati de servicii de investitii financiare (SSIF) cu care emitentul va incheia un contract in acest sens. Aceasta familiarizeaza emitentul cu activitatile specifice pietei de capital si legislatia in vigoare; reprezinta emitentul la inscrierea actiunilor acestuia la cota; verifica si inainteaza la Bursa toate documentele
necesare; sustine, in fata Comisiei de inscriere la cota, inscrierea actiunilor emitentului.
Nu pot fi listate la Bursa decat societati care au incheiat cu succes o oferta publica de vanzare de actiuni”, completeaza el. “Daca ti-ai facut treaba bine, oferta publica initiala trebuie sa fie suprasubscrisa de cateva ori”, spune Laurentiu Ciocarlan, unul din artizanii listarii Flamingo, din partea Raiffeisen Capital and Investment. “Listarea la Bursa e un proces pentru care e bine sa planifici cel putin sase luni. Mai ales daca emitentul nu e foarte obisnuit cu raportarile specifice Bursei. Sub patru luni, practic, nu sunt sanse. In cazul obligatiunilor, termenul poate fi mai scurt, insa nu mult mai scurt. In circa patru luni se poate realiza o emisiune de obligatiuni, pentru ca acestea sunt mai usor de inteles”, adauga el.
Si emitentii de la Rasdaq se pregatesc sa invadeze BVB
Potrivit directorului general al Bursei de Valori, Stere Farmache, la prima vedere, circa 200 dintre companiile listate in acest moment la Rasdaq sunt eligibile pentru a trece la BVB. “O parte a acestora vor migra, dupa fuziunea Bursei de Valori cu Rasdaq, catre categoriile I si a doua ale BVB, iar celelalte vor fi tranzactionate pe sistemul alternativ. In aceasta perioada, se stabilesc si noile cerinte de listare, conforme cu Legea nr. 297/2004. Acestea nu vor fi fundamental diferite fata de cele din acest moment”, a afirmat Farmache. “Trecerea companiilor de la Rasdaq la BVB va insemna conditii de transparenta mai inalte, ceea ce va mari atractivitatea lor. Valoarea tranzactiilor va fi si ea, probabil, mai mare, insa nu semnificativ”, a completat el.
Capitalizarea totala a companiilor de la Rasdaq atinge doua miliarde de euro, iar valoarea tranzactiilor in saptamana 17-21 octombrie a fost de aproape doua milioane de euro. Ramane de vazut in ce masura capitalizarea si valoarea tranzactiilor se vor pastra si dupa trecerea la BVB, in cazul emitentilor care vor alege sa faca acest pas. In mod normal, va avea loc o selectie naturala, in urma careia unele companii vor progresa din aceste puncte de vedere, iar cele care nu vor putea tine pasul cu rigorile mai mari impuse vor retrograda.
Exista deja exemple de succes
“Cotarea la bursa a SSIF “Broker” SA a avut un impact complex asupra activitatii societatii”, afirma presedintele companiei, Petru Prunea. “Pe de o parte s-a imbunatatit activitatea subunitatilor si a agentilor de servicii de investitii financiare, pentru ca toti salariatii s-au dorit a fi la inaltimea firmei admisa la cota. In acelasi timp, transparenta ridicata ceruta de regulamentele bursei, a obligat si ca salariatii sa curete de reziduuri si de balast conturi, operatiuni si fapte cotidiene. Pe de alta parte, concurenta din piata si-a aratat si partea mai putin placuta, prin intermediul colegilor din conducerea Bursei, care au impus o forma de transparenta discriminatorie.
Societatii “Broker” i s-a pretins sa raporteze indicatori nesolicitati SIF sau bancilor, precum si pozitiile din portofolii care erau cu pierderi potentiale. Iar pozitiile cu profituri potentiale nu se faceau publice. Astfel ca imaginea societatii a avut mult de suferit, pentru ca cei care-si formau o parere despre activitatea ei erau dezinformati. Ulterior, neajunsurile legate de transparenta prin raportare s-au eliminat, iar lucrurile au ajuns pe un fagas normal. Marele avantaj al cotarii la bursa il au insa actionarii, care pot oricand iesi din investitie daca nevoia o impune. Dupa cum ei pot sa-si capitalizeze dividendele, obtinand noi actiuni la valoarea nominala, care este de cateva ori mai mica decat cea din piata”.