Acesta a discutat despre originile, principiile fundamentale și impactul pe care această mișcare extremistă l-a avut asupra societății românești în perioada interbelică, evidențiind atât aspectele sale doctrinare, cât și modul în care a fost percepută de-a lungul timpului.

Alex Mihai Stoenescu face o analiză a Mișcării Legionare

Mișcarea Legionară a fost una dintre cele mai radicale organizații politice din istoria României interbelice. Aceasta a fost, în principal, caracterizată prin naționalism extremist, antisemitism, dar și de o puternică componentă mistic-religioasă. A fost fondată în 1927 de către Corneliu Zelea Codreanu sub numele de legiunea Arhanghelului Mihail. Ulterior, ea a devenit cunoscută sub numele de Garda de Fier.

„Mișcarea legionară a fost proiectată negativ. Nu a existat o imagine bună încă de la începuturile ei și până după 1989. Atunci, au apărut primele lucrări de reconsiderare a mișcării legionare. Practic, de multe ori prin aceste lucrări s-a trecut în extrema cealaltă de favorizare cumva, de prezentare pozitivă a mișcării legionare”, a transmis istoricul.

Între 1927 și 1990, timp de șase decenii, toate regimurile politice din România – de la democrație la dictatura regală, regimul lui Antonescu și cel comunist – au prezentat Mișcarea Legionară ca o acțiune negativă, cu caracter antistatal.

Mai mult, au considerat-o un adversar al sistemului.

„Dacă acțiunea asta de represiune permanentă a acestei organizații a fost îndreptățită în sensul că reprezenta un pericol pentru stat sub orice regim”, a completat istoricul.

Direcțiile lui Corneliu Zelea Codreanu

În contextul valului de imagine negativă ce îl prezenta pe Zelea Codreanu ca un personaj negativ în istoria României, au existat diverse analize din partea legionarilor, istoriciilor, filozofilor și altor oameni de cultură, inclusiv din partea lui Horia Sima, care a fost succesor la conducerea Mișcării Legionare.

Aceștia au încercat să înțeleagă gândirea și ideile lui Codreanu, realizând o ierarhie. Ei au subliniat că, la început, Codreanu avea sentimente puternic anticomuniste. Au făcut o legătură între mișcarea bolșevică, comuniști și evrei, pe care îi considera responsabili pentru anumite probleme.

Aceștia au încercat să înțeleagă și să ierarhizeze gândirea și ideile lui Codreanu, concluzionând că, inițial, el a avut sentimente profund anticomuniste. De asemenea, a stabilit o legătură între mișcarea comunistă, bolșevism și evrei, pe baza unor considerații ideologice.

Un alt principiu fundamental al său a fost antipoliticianismul, manifestat prin respingerea clasei politice democratice românești, pe care o percepea ca fiind coruptă și ineficientă.

Trei principii importante

Astfel, direcțiile care au stat la baza Mișcării Legionare inițiate de Corneliu Codreanu au fost anticomunismul, antisemitismul și antipoliticianismul.

„Codreanu poate fi considerat un teoretician al anticomunismului. Când se afirmă că a fost anticomunist, omul nu a avut o teorie anticomunistă, ci pur și simplu o reacție, un îndemn la luptă împotriva comuniștilor, dar nu a avut o bază teoretică sau filozofică”, a transmis Alex Mihai Stoenescu.

„Mișcarea Legionară a fost ca un flux oceanic puternic care acoperea teritorii largi cu apă, cu apă neagră. O imagine negativă timp de mai multe decenii și un reflux, zic eu firav, când apele se retrag și încep să apară elemente mai luminoase.

Spune Iorga la un moment dat: „când există o pagină neagră de istorie, trebuie întotdeauna să cauți în acel întuneric o pată de lumină și să te îndrepți spre ea”, a transmis istoricul.

Întregul podcast poate fi urmărit aici.