«Lipsa unor standarde în ceea ce privește achizițiile publice face ca sistemul să fie greoi și puțin transparent. De asemenea, procedurile nu sunt clare. Pe de altă parte, la proiectele de investiții au ieșit la iveală diverse probleme tehnice», susține Aura Răducu, coordonator de programe la Direcția Generală pentru Politică Regională a Comisiei Europene (CE).
Toate acestea au făcut ca România să aibă în prezent un grad de absorbție a fondurilor europene de numai 3%. De aceea, Răducu spune că, pentru a absorbi integral fondurile alocate de UE și partea de cofinanțare națională, țara noastră ar trebui să cheltuiască în următorii cinci ani circa 30 de milioane de euro pe zi. „Ar trebui ca, zi de zi, să se taie facturi pe bandă rulantă, care să acopere 30 de milioane de euro. Poate că sunt prea mulți bani deodată și beneficiarii din România nu reușesc să se concentreze asupra anumitor priorități“, conchide reprezentanta Comisiei Europene.
O altă problemă identificată de experții de la Bruxelles este aceea a lipsei de expertiză a beneficiarilor, care și-au lăsat proiectele pe mâna firmelor de consultanță mai mult sau mai puțin pregătite. Însă, ceea ce încetinește foarte mult ritmul de implementare a proiectelor din România și, implicit, a plăților către beneficiari este încrengătura de comisii și comitete care avizează proiectele cu finanțare europeană. Răducu susține că nu Executivul de la Bruxelles a impus astfel de condiții, ci „este o problemă a administrației românești, care funcționează după astfel de principii“.
Explicații pentru rata mică de absorbție
În ceea ce privește Programul Operațional Regional, aproximativ 50% din proiectele depuse au fost contractate, iar gradul de absorbție este de circa 5%. Una dintre explicațiile ratei mici de absorbție este legată de faptul că întreprinzătorii au renunțat la proiectele cu finanțare europeană.
„Într-o primă fază, au renunțat circa 15%-20% din microîntreprinderi, după ce au constatat câte documente trebuie să depună și cât de mult durează procesul de evaluare a cererilor de finanțare. Alte 10% din beneficiari au renunțat după ce criza a izbucnit și au constatat fie că nu mai au bani de cofinanțare, fie că proiectul gândit anterior nu mai poate fi pus în practică“, spune Răducu. Există însă și partea plină a paharului. Astfel, dacă în prima perioadă după aderare mediul privat nu prea era familiarizat cu procedura de accesare a fondurilor europene, în prezent gradul de interes a crescut, fiind finalizate peste 200 de proiecte ale companiilor.
Aura Răducu susține că, în cadrul Comunității Europene, țările mai mici au fost mai eficiente în atragerea fondurilor europene. Excepție a făcut Polonia care, deși are o alocație financiară mare, a cheltuit sume importante pentru proiecte foarte bune.
Scandal pentru banii europeni
„Toată lumea a auzit de scandalul legat de finanțarea din fonduri europene a unui concert al lui Elton John, la Napoli. Sau de grantul obținut pentru construcția unui salon de fitness pentru căței în Ungaria. Însă acele proiecte au fost aprobate la nivel național. CE primește spre avizare doar proiecte majore, a căror valoare depășește 50 de milioane de euro“, explică Annabelle Maupas, ofițer de comunicare la DG Regio din cadrul Comisiei Europene. Maupas spune că unii dintre potențialii beneficiari ai fondurilor UE nu știu unde să trimită cererea de finanțare și că multe dintre proiectele mici, în loc să fie expediate autorităților naționale, ajung la Bruxelles.

Sunt 455 de programe care depind de politica regională, care are alocat o treime din bugetul UE, respectiv 47 de miliarde de euro.
Annabelle Maupas, DG Regio, Comisia Europeană

Multe cereri pentru cabinete și laboratoare medicale
Capital: Dintre domeniile finanțate prin instrumentele structurale, care au atras cele mai multe proiecte în România? Dar în vechile state membre ale UE?
Aura Răducu: Fiecare țară și-a stabilit prioritățile. În Vest, s-au finanțat mai puține proiecte de infrastructură decât în România. Vestul este plin de autostrăzi. De altfel, ei nici nu înțeleg de ce mai construim noi drumuri. În vechile state ale UE, au fost la mare căutare proiectele de cercetare, cele turistice sau cele de sprijinire a afacerilor. În ceea ce privește sectorul privat din România, multe proiecte au fost depuse de microîntreprinderi și IMM-uri, pentru investiții productive și servicii. De exemplu, spre surprinderea noastră, au fost multe cereri pentru dotarea cabinetelor și laboratoarelor medicale. Până în prezent, au fost finalizate 188 de proiecte ale microîntreprinderilor, fiind create circa 800 de noi locuri de muncă.
Capital: Puteți da câteva exemple de proiecte ingenioase „fabricate în România“?
Aura Răducu: Am fost implicată în proiectele legate de polii de creștere. Au fost alese șapte mari orașe din țară, care au propus proiecte complexe, pornind de la cele de infrastructură până la proiecte ale unor companii, care vor dezvolta și zonele învecinate. În total, sunt 800 de proiecte, multe urmând să fie implementate din 2011. Vorbim de proiecte complexe, care presupun colaborarea între autorități, mediul de afaceri și universități. Acestea vor crea noi locuri de muncă și vor îmbunătăți infrastructura locală.
Capital: Până la sfârșitul lui 2011, se va pune problema realocării fondurilor între programele operaționale ale României?
Aura Răducu: Probabil că în 2012 se va analiza oportunitatea realocării fondurilor. Toate țările au realocat fondurile între programe spre sfârșitul perioadei de programare. Peste doi ani, vom vedea dacă avem sau nu proiecte mari de infrastructură, în care să se cheltuiască mare parte din bani. Dacă nu, atât Programul Operațional Regional, cât și cel pentru Creșterea Competitivității Economice pot absorbi o mare parte din fon­duri.