În cadrul întalnirii cu vice-președintele executiv al JETRO, dl. Yoshitaka Hoshino, președintele CCIR, dl. Mihai Daraban, a subliniat importanța dezvoltării relațiilor bilaterale dintre cele două state, prin identificarea de noi soluții de intensificare a schimburilor comerciale între mediiile de afaceri din România și Japonia.
„Prin poziția cheie de la Marea Neagră, Portul Constanța reprezintă o oportunitate care trebuie exploatată la maximum. Acest obiectiv poate deveni o platformă logistică importantă în mișcarea și stocarea bunurilor aduse din Japonia pentru piața românească și către Europa. Consider că este important să privim avantajele Portului Constanța și prin prisma industriei auto. Această regiune oferă toate facilitățile necesare pentru dezvoltarea unei unități de producție din industria auto, asigurând deschiderea către Europa Centrală și de Est și nu numai”, a declarat președintele CCIR, dl. Mihai Daraban.
De asemenea, în cadrul întrevederii cu Phillipe de Taxi du Poet, Președintele EU – Japan Industrial Cooperation Centre, a fost reafirmat interesul mediului de business din România de a beneficia de oportunitățile de afaceri care vor apărea odată cu intrarea în vigoare a acordului comercial UE-Japonia.
„Acordul de cooperare UE-Japonia va avea implicații deosebite la toate nivelurile societății. Chiar dacă vorbim de un acord eminamente comercial, nu trebuie să trecem cu vederea faptul că reprezintă, în același timp, o alianță strategică între spațiul comunitar european și Japonia, entități care împărtășesc valori comune, precum democrația și statul de drept. Din punct de vedere commercial, acordul va duce la eliminarea majorității taxelor vamale pe care companiile din Uniunea Europeană, care exportă în Japonia, le plătesc în fiecare an, calculate la aproximativ 1 miliard de euro. Totodată, piața japoneză, estimată la 127 de milioane de consumatori, se va deschide pentru mediul de business din UE, deci, implicit, cel din România, generând o creștere a oportunităților de export și în
aproape toate sectoarele economice”, a subliniat președintele CCIR, dl. Mihai Daraban.

Conform informațiilor oferite de ONRC, la nivelul lunii septembrie 2019, Japonia se regăsește pe locul 23 în clasamentul top 50 pe țări de rezidență a investitorilor cu participare străină la capitalul social. În 2018, valoarea schimburilor comerciale bilaterale România – Japonia, a fost aproape 600 de milioane de euro, iar până în luna iulie 2019 s-a înregistrat o valoare de 340,29 milioane de euro. Numărul total al companiilor cu capital japonez în România, la nivelul lunii septembrie 2019, era de 378, cu un total al capitalului social subscris japonez de 239,06 mil. Euro.