În perioada 1937-1939, România era unul dintre liderii mondiali în producția de cereale. Cu toate că investițiile în domeniu sunt departe față de cele realizate în țările civilizate, nici acum nu stăm chiar rău în acest domeniu. Secretul este, fără îndoială, pământul roditor, care, deși la capitolul irigații stăm dezastruos, ne-a permis să obținem recolte bune. Astfel în 2015, chiar dacă a fost un an afectat de secetă, producțiile totale s-au cifrat la 7,8 milioane de tone de grâu sau la 8,8 milioane de tone de porumb. În acest context, țara noastră a înregistrat schimburi comerciale importante cu Egipt, Spania sau Turcia. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), anul trecut, România a exportat 10 milioane de tone de cereale în valoare de 2 miliarde de euro. Cele mai multe cereale au fost exportate în Egipt (1,5 milioane de tone – în valoare de 281 de milioane de euro), Spania (1,1 milioane de tone – în valoare de 200 de milioane de euro) și Turcia (710.000 de tone – în valoare de 118 milioane de euro). Toate aceste cifre arată un singur lucru România este un important exportator de materii prime agricole. Pentru ca România să obțină valoare adăugată de pe urma agriculturii, ministerul de resort va trimite până în luna septembrie a acestui an 12 atașați agricoli în mai multe capitale din lume pentru promovarea produselor românești finite.

O lege pentru exporturi

Printr-o ordonanță de urgență adoptată în urmă cu o lună a fost înființată funcția de atașat agricol în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru a asigura reprezentarea României pe plan extern în domeniul politicii agricole comune şi promovării produselor agroalimentare. Ideea acestui proiect este mai veche, dar a putut fi implementată abia în acest an. Iar asta parțial, deoarece mai există câteva proceduri până la concretizare. „Având în vedere că ordonanța de urgență s-a adoptat, urmează să adoptăm un ordin de ministru cu condițiile și după aceea un ordin comun cu Ministerul de Externe prin care să stabilim destinațiile. În prezent, dintre cele 12 destinații avem stabilite nouă state: Germania, Spania, Federația Rusă, Turcia, Israel, China, SUA, Iordania și Egiptul. Urmează să vedem care sunt următoarele trei țări“, a declarat Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, care a mai precizat că au fost alese statele respective deoarece România are cu acestea schimburi comerciale importante.  „Am ales Spania pentru că acolo locuiesc cel puțin un milion de români. Din România se duc acolo mici sau alte produse românești. Germania este cea mai mare piață europeană cu 80 de milioane de locuitori. S-a dezvoltat foarte bine piața de produse ecologice, iar România este un producător de produse ecologice, dar din păcate doar de materii prime“, a completat ministrul. Totodată, el a mai subliniat faptul că Egiptul este un cumpărător semnificativ de cereale românești.

Misiunea atașaților agricoli

Potrivit declarațiilor ministrului, misiunea atașaților este una complexă. Ei trebuie să cunoască foarte bine legislația europeană în ceea ce privește calitatea. Apoi, trebuie să înțeleagă comerțul exterior. „Orice licitație pe produse agroalimentare trebuie urmărită“, a mai zis Irimescu. Pentru postul de atașat agricol nu pot candida decât angajații Ministerului Agriculturii, așa că cei 12 norocoși care ar urma să încaseze un salariu de peste 2.000 de euro pe lună vor fi aleși dintre cei 11.500 de persoane care sunt pe statele de plată ale instituției. În ceea ce privește modul în care vor fi aleși cei care vor promova produsele românești, Irimescu a spus că aceștia vor fi selectați printr-un concurs care va avea loc în următoarea perioadă. „Am vrut ca până în luna martie să avem un atașat agricol în Iordania, dar din păcate a durat mult, circa trei luni, adoptarea Ordonanței de Urgență. Sperăm ca până în vară să organizăm concursul“, a explicat oficialul. După aceea, viitorii atașați vor intra într-un proces de pregătire. Astfel, pentru a înțelege mai bine comerțul cu alimente și cât de importantă este siguranța alimentelor, aceștia vor face practică împreună cu medicii veterinari, iar pentru a deprinde tainele comerțului exterior vor urma cursuri la Ministerul Economiei. Din cauza acestor stagii de specializare, vor pleca la noile locuri de muncă abia în toamnă. „Mai devreme de septembrie nu cred ca o să fie posibil“, a completat Irimescu.

În ceea ce privește profilul candidatului, ministrul Agriculturii a menționat că acesta trebuie să aibă studii superioare, experiență și să fie dinamic. Totodată, candidatul ideal trebuie să vorbească foarte bine limba engleză și, ideal, limba din statul de destinație. „Avem un candidat pentru Iordania. Este vorbitor de limbă arabă, tatăl este arab și mama româncă. Are 36 de ani și este în cadrul ministerului de 7-8 ani“, a dat Achim Irimescu un exemplu despre cum arată un candidat cu multe șanse. 

O inițiativă pe placul fermierilor

Fermierii văd cu ochi buni măsura guvernului și au așteptări mari. „Proiectul este bun, având în vedere că ambasadele nu sprijină oamenii de afaceri români care vor să se dezvolte în alte țări“, este de părere Ion Cioroianu, consilier în cadrul Asociaţiei Fermierilor. De altfel, acesta susține că România ar trebui să se concentreze mai mult pe exporturile către țările din afara UE. Un exemplu de agricultor care își exportă toată producția în țările extracomunitare este Mihai Anghel. Omul de afaceri din Dolj își vinde, de mai mulți ani, producția de grâu în Iordania. Pentru Anghel, dar și pentru alți fermieri, un astfel de program este benefic dacă cei trimiși își vor face treaba. Adică, dacă vor reuși să dea un imbold exporturilor românești de produse agroalimentare.