La începutul lunii aprilie, Sorin Grindeanu anunţa, la un post de televiziune, că în primele trei luni de guvernare a crescut numărul locurilor de muncă cu 64.000. În aceeaşi seară, dar la un alt post TV, Liviu Dragnea se lăuda cu o cifră de 70.000. După circa două săptămâni, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, menţiona că cifra a ajuns la 92.000, iar acest lucru se datorează controalelor Inspecţiei Muncii. Patronatele spun că nu e meritul guvernanţilor. Numărul mare de salariaţi este pus pe seama reluării activităţii în mai multe sectoare cheie, precum construcţiile.

Raportările lui Liviu Dragnea, de săptămâna trecută, făceau referire la datele valabile pe 7 aprilie. La acel moment numărul de contracte centralizate de REVISAL ajunsese la un total de 6.310.468, dintre care 4.727.509 la privat, 1.276.728 la stat și 115.497 mixte. Creșterea era de 86.500 contracte față de începutul lunii ianuarie. Între timp, s-a ajuns la aproximativ 92.000 contracte de muncă active în plus față de începutul anului. Cât despre locuri de muncă, tot atunci, pe 7 aprilie, creșterea față de ianuarie era de 71.000 persoane, ajungându-se la un total de 5.538.195 de angajați, potrivit datelor de la Inspecția Muncii. Săptămâna trecută, numărul de angajați crescuse de la 71.000, la aproximativ 80.000, în trei luni și jumătate de la începutul anului.

 

Prin programul de guvernare, PSD promite crearea a 850.000 noi locuri de muncă, în 4 ani. Asta înseamnă 17.700 locuri în fiecare lună, medie depășită în acest prim trimestru de guvernare social-democrată, cu aproximativ 5.000 posturi. Explicațiile din interiorul Ministerului Muncii sunt că prin campanii de control agresive, dar și de informare, ale Inspecției Muncii, angajatorii au scos mai multe posturi decât până acum din zona neagră și au început să întocmească, în mod legal, mai multe contracte individuale de muncă.

Păreri diferite ale patronatelor

Reprezentanții patronatelor au o cu totul altă părere despre dinamica în urcare a numărului de angajați la nivel național. Angajatorii spun că nu asistăm la găsirea unei rețete cu rol de panaceu, ci, din contră, este o evoluție normală a pieței muncii la fiecare început de an. „Este o creștere firească, de sezon, e normal să vedem mai multe locuri de muncă active în primăvară, după ce firmele cu activități sezoniere au scăzut turația motoarelor în timpul iernii. Vedeți exemplul domeniului construcțiilor. Așa că o activitate mai intensă a Inspecției Muncii este binevenită, dar nu poate fi definitorie pentru creșterea numărului de angajați atât de mult“, a declarat Adrian Izvoranu, președinte al Confederaţiei Patronatelor din Industrie, Servicii şi Comerţ.

Patronii au însă o certitudine: piața muncii nu oferă numărul de angajați necesar în economie, angajatorii fiind mereu în căutare de muncitori. Pretențiile foarte mari ale celor fără experiență, spun patronatele, îi fac pe cei necalificați să prefere să stea acasă. „Nu găsești angajați. Nu știu despre ce creștere vorbiți. Uitați-vă în supermarketuri, se caută muncitori, nu vine nimeni. Este lipsă cronică de personal. Toți vor salariu de o mie de euro, mașină de serviciu și telefon din prima lună. Așa că preferă să stea acasă și să trăiască din ajutoare de la stat. Vorbesc de începători, de muncitori necalificați. Îți dau bani, dar stai să văd ce știi sau, mai ales, ce poți, nu se poate totul din prima lună“, a spus Sorin Minea, preşedintele Federaţiei Romalimenta.

Ţintă optimistă

Cât despre realizarea țintei de 850.000 noi locuri de muncă, trecută în programul de guvernare, reprezentanții angajatorilor sunt extrem de sceptici că se va putea ajunge la acest număr în următorii 4 ani. Iar de vină nu este programul de guvernare, ci felul în care este aplicat. „Programul de guvernare este ok, trebuie aplicat, însă, în altă ordine decât cea de acum. Se dau mai întâi stimulentele salariale, adică exact pe dos decât este sănătos, astfel că relansarea economică este posibilă, dar puțin probabilă. Ordinea firească era ca guvernul să destructureze birocrația, care îl ucide pe micul întreprinzător, apoi să aplice măsuri de relaxare fiscală, care să scoată locurile de muncă de la negru la alb“, a mai precizat   Adrian Izvoranu.

Patronatele mai avertizează că guvernul nu dă semne că ar vrea să ridice presiunea pusă pe micii întreprinzători, adică fix cei care pot oferi, prin diversitate, o plajă largă de oportunități pentru apariția a  850.000 noi slujbe.
„Condițiile să putem avea atâtea locuri noi de muncă nu vin numai din zona fiscală, ci din reglementarea pieței pentru economia de interes local. Românii cu afaceri mici preferă să vândă în Bulgaria, Cehia sau Ungaria, unde au loc pe piață. Nu mai vorbesc de producătorii de preparate de carne, dulcețuri sau băuturi alcoolice tradiționale pentru care condițiile impuse de stat sunt atât de restrictive, iar actele atât de stufoase încât aceștia vor vinde în continuare la poartă, fără fiscalizare, dar, mai ales, fără a se putea dezvolta și a crea locuri de muncă. Pentru că la ei este speranța, la micile firme din micile orașe, sate sau comune“, a mai spus Izvoranu.