„Am făcut o analiză a proiecţiei bugetare pentru 2012. România prezintă în continuare elemente de creştere economică. Rămâne în continuare a doua mare piaţă de consum din Europa, e o ţară mare, o piaţă mare. A revenit la echilibru macroeconomic şi e mai matură acum (…) Pot spune şi că au fost un noroc programele cu FMI din ultimii doi – trei ani.. România are baze de creştere economică moderată. Eu cred că aceasta va fi de 2%. Principalele sectoare care susţin această creştere sunt serviciile, industria şi agricultura. Problema este că trebuie să facem un salt dincolo de o creştere moderată. Reforma agrară este o soluţie de creştere economică care trebuie luată în calcul. În mediul rural sunt mulţi oameni care primesc ajutoare de la stat şi asta s-ar putea rezolva dacă ştim să profităm de rezerva din agricultură. Trebuie investit în crearea locurilor de muncă, în economia agro-rurală, nu în grădiniţe la sat care nu pot fi folosite pentru că nu sunt copii. Este, în prezent, o perioadă de mare volatilitate. Impactul pieţii internaţionale este mare, nu ştii pe ce bani internaţionali te poti baza”, a spus Mişu Negriţoiu.

Directorul ING nu vede alte riscuri pentru economia românească în 2012 în afară de derapajul cheltuielilor viitoare. Referitor la marja destul de mare privind deficitul bugetar, pe care se construieşte bugetul pe 2012, anunţată de preşedintele Traian Băsescu (1,9% din PIB, cu marjă în funcţie de evoluţiile din cursul anului de până la 2,5% din PIB), Mişu Negriţoiu a precizat că aceasta este dată de volatilitatea mare, de faptul că premisele pe care se construieşte bugetul sunt volatile.
„Sunt elemente interne, impactul evoluţiilor internaţionale. Nu poţi fi aşa apropiat în ţintele bugetare şi trebuie luată o marjă de risc”, a explicat Negriţoiu. El a adăugat că România trebuie să se compare din ce în ce mai mult cu ţările dezvoltate, care trec mereu prin procese de reformă, iar actul politic trebuie combinat cu cel tehnic. De asemenea, trebuie investit în crearea de locuri de muncă, în economia agro-rurală, trebuie prioritizate investiţiile.

„În infrastructură, de exemplu, nu se cheltuie fundamentat. România nu are bani puţini pentru investiţii publice. La 34%-35% cât colectează bugetul de stat din venituri, mulţi bani sunt alocaţi pentru infrastructură. Dar nu sunt prioritizate. Trebuie să existe un sens economic, nu electoral. Politicul trebuie să se gândească că zugrăvirea unei biserici, oricât de creştini am fi, nu este prioritară, ci crearea de locuri de muncă”, a precizat oficialul ING, care consideră că anul electoral viitor va avea un impact minim din punct de vedere al discrepanţelor şi cheltuielilor publice, iar acordul cu FMI este o ancoră. „Poate politicul se maturizează. Nu cred că vor fi derapaje mari”, a concluzionat Mişu Negriţoiu.

Sursa: Agerpres