Un studiu realizat de Banca Mondiala la cererea Guvernului Romaniei arata ca, in sase cazuri din zece, internarea in spital este insotita de „atentii” acordate personalului sanitar. In general, sumele acordate se situau, la nivelul anului trecut, intre 10.000 lei si 3.000.000 lei, dar 45% din cei intrebati au dat bani sau cadouri pentru a primi o ingrijire corespunzatoare, ceea ce ilustreaza ideea ca medicii nu trateaza corect pacientii decat daca primesc bani in schimbul serviciilor. Studiul concluzioneaza ca „mita, in sine, nu este cel mai dramatic lucru, ci faptul ca decizia de a trata sau nu un pacient este luata in functie de aceste plati neoficiale”. Pe locul doi intr-un top al coruptiei din Romania se afla sistemul juridic, 18% din romani considerand ca este foarte posibila aparitia mitei in relatiile cu judecatorii, notarii, avocatii etc.
Pe ansamblu, trei sferturi din romani considera ca traiesc intr-o tara corupta, ceea ce este ingrijorator, dar mai putin dramatic decat in Ucraina, unde parerea este impartasita de 86% din cei intervievati de catre GfK. „Publicul crede ca fenomenul coruptiei nu este normal si ca nivelul sau ar trebui sa scada. Faptul ca populatia nu se poate obisnui cu nivele ridicate ale coruptiei arata ca nu fibra sociala este deteriorata in aceasta zona, ci sistemul legal si juridic”, este de parere Alin Teodorescu, sociolog, director al institutului de sondaje IMAS.
„Desi cea mai mare parte a populatiei tarilor studiate considera ca mita nu este un element firesc si necesar al vietii de zi cu zi, media persoanelor care nu dau mita este de numai 54%” explica Cosmin Alexandru, director general al GfK Romania. Din nou, Romania se afla pe ultimul loc, avand procentajul cel mai scazut al persoanelor care nu au apelat niciodata la aceasta practica – 40%; cu alte cuvinte, doi romani din trei sunt obisnuiti sa mituiasca diverse persoane in relatiile de zi cu zi. Experientele prin care au trecut reprezentantii firmelor sunt la fel de dure, din acest punct de vedere. Potrivit Bancii Mondiale, in ceea ce priveste companiile care lucreaza in Romania, mai mult de un sfert au raspuns ca au fost, intr-un fel sau altul, obligate sa plateasca mita in relatiile cu institutiile publice si 70% sunt de parere ca toti oficialii sunt corupti. In schimb, aproximativ 40% din cei ce lucreaza in sectorul public recunosc ca le-au fost oferiti bani sau cadouri in schimbul unui anumit serviciu si considera ca sistemul este corupt.
Lupta cu coruptia nu e treaba poporului
Statul, si nu populatia ar trebui sa lupte impotriva coruptiei – cu exceptia Poloniei, peste 70% dintre cetatenii Europei Centrale si de Est isi exprima acordul cu aceasta afirmatie. Atitudinea pasiva a populatiei – Romania este din nou pe primele locuri, 84% dintre cetateni fiind de parere ca lupta impotriva coruptiei nu este treaba lor – poate fi explicata prin faptul ca sistemul public genereaza cel mai des cazurile de coruptie. Cel mai grav insa este faptul ca resemnarea se poate explica si prin aceea ca „o mare parte din populatie considera ca lupta impotriva coruptiei nu are nici un sens, pentru ca ea a existat si continua sa existe, sustinuta fiind de aparatul de stat in care prolifereaza”, este de parere Cosmin Alexandru.
Populatia considera combaterea coruptiei ca pe o lupta a sistemului cu el insusi si, din moment ce ea se dezvolta in administratie, peste jumatate din romani sunt de parere ca Guvernul nu are nici un interes sa o combata. Managerii din Romania s-au obisnuit deja cu fenomenul: 41% din ei vad coruptia ca fiind parte integranta din viata cotidiana. In ceea ce priveste implicarea in lupta impotriva coruptiei, 40% din romani (conform studiului GfK) sunt de parere ca n-are nici un sens, pentru ca fenomenul are radacini mult prea adanci pentru a fi eliminat. Restul de 60% cred, probabil, ca merita sa lupte, ceea ce il face pe Alin Teodorescu sa spuna ca „romanii sunt cei mai hotarati dintre toti sa lupte impotriva coruptiei, tendinta confirmata din surse independente”.
Studiul Bancii Mondiale releva, de asemenea, suportul total al populatiei si al companiilor pentru aplicarea unor legi dure si a unor sanctiuni drastice, ca solutie impotriva coruptiei. „Coruptia este principalul obstacol in functionarea fluida a economiei de piata si a mecanismelor democratiei”, crede Cosmin Alexandru. Iar Alin Teodorescu concluzioneaza: „de fapt, in ultimii zece ani, cu doua fenomene nu s-au putut obisnui romanii: inflatia si coruptia. Toleranta la acestea doua este aproape nula”.
Metodologie
Studiul Grupului GfK a fost realizat in perioada iulie-august 2001, in 10 state din Europa Centrala si de Est si in Austria, pentru comparatie cu situatia comunitara. Studiul a fost realizat pe 12.454 persoane, cu esantioane nationale reprezentative pentru populatia fiecareia dintre cele 11 tari. Filialele locale ale Grupului au folosit o metodologie unitara (omnibus) pe esantioane de aproximativ 1.000 de respondenti (dublu in Rusia). Pentru Romania, colectarea si prelucrarea datelor a fost realizata de catre GfK Romania – Institut de Cercetare de Piata.
Studiul Bancii Mondiale a fost realizat pe parcursul anului 2000, pe un esantion de 1.050 persoane, 353 oficiali si 417 companii.
