În Germania, au fost descoperite fapte grave de corupţie în domeniul auto şi electronic. Aproape 76% din firmele din Hong Kong au pierdut contracte internaţionale din cauza competitorilor care au dat mită. În Anglia, compania de armament BAE Systems este acuzată de fapte de corupţie. Lumea este frământată continuu de corupţie.

Un raport al Transparency Internaţional precizează că România este foarte aproape de nivelul ţărilor în care „corupţia este percepută drept generalizată“. Experţii acestei organizaţii mai precizează că „punctajul obţinut în 2006 face ca România să fie ţara care va adera la Uniunea Europeană având cel mai scăzut indice de percepţie a corupţiei.“ Punctajul obţinut anul acesta de România este mai mic decât cel al Turciei.
Cu toate acestea, investitorii străini din ţara noastră apreciază că, deşi fenomenul nu va putea fi eradicat, este important ca autorităţile să facă eforturi pentru a ţine acest flagel la un nivel cât mai redus. „În principiu, constatăm că Guvernul României şi preşedintele ţării fac tot ce le stă în putere pentru combaterea corupţiei“, afirmă Dirk Rütze, director general al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane.

Fără a cauţiona faptele de corupţie autohtone, se poate spune că flagelul nu este o invenţie românească. Studiile dovedesc că mita şi traficul de influenţă se practică şi în statele puternic dezvoltate. Potrivit studiului realizat de firmele Simmons&Simmons şi Control Risks, peste 43% din reprezentanţii firmelor multinaţionale interveviaţi consideră că în ultimii cinci ani au pierdut contracte, la nivel internaţional, din cauza faptului că unii competitori au dat mită. Studiul a avut la bază interviuri cu directori de dezvoltare din companii cu sediul în Anglia, SUA, Germania, Franţa, Olanda, Brazilia şi Hong Kong. Acestora li s-a cerut să facă aprecieri cu privire la nivelul de corupţie la nivel internaţional. Aproape 76% din şefii firmelor cu sediul în Hong Kong au declarat că în ultimii cinci ani au pierdut contracte datorită competitorilor corupţi. Acelaşi indice este indicat şi în cazul companiilor din Statele Unite şi Germania: 44%, respectiv 36%.

Concluziile raportului Simmons&Simmons şi Control Risks, în ceea ce priveşte ponderea mitei din costul total al proiectelor de afaceri, arată şi impactul acestui flagel. Astfel, 7,1% din respondenţi au afirmat că mita reprezintă peste 50% din costul final al proiectului, iar 9,7% din firme consideră că foloasele necuvenite sunt între 25% şi 50% din costul total.

Raportul mai arată că, la nivel global, cel mai mare indice de corupţie se întâlneşte în construcţii (56% din firme au pierdut contracte în ultimii cinci ani datorită competitorilor corupţi) şi în industria petrolieră, a gazelor şi mineritului (55%). Autorii studiului oferă două posibile explicaţii pentru nivelul foarte ridicat al flagelului în aceste domenii. În primul rând, în ambele sectoare, investiţiile necesare unui proiect sunt foarte mari, de ordinul miliardelor de dolari. Astfel de sume sporesc tentaţia de a lua şi de a oferi mită. În al doilea rând, pentru multe proiecte realizate în aceste industrii sunt necesare negocieri cu oficiali guvernamentali care au putere de decizie mare şi care sunt tentaţi să primească foloase necuvenite.

Studiul relevă faptul că puţine companii reacţionează în mod oficial când pierd un contract datorită unui competitor care a dat mită. Tendinţa se poate constata şi în România, unde, deşi în mass-media oamenii de afaceri se plâng uneori de nivelul ridicat al acestui flagel, în faţa autorităţilor nu reacţionează. „ARIS, ca organism abilitat al Guvernului privind promovarea şi menţinerea capitalului străin în economie, nu s-a confruntat niciodată cu situaţia în care să fie nevoită să semnaleze acte de corupţie ca urmare a ecourilor negative primite din partea investitorilor străini“, susţine Sorin Vasilescu, director în cadrul Agenţiei Române pentru Investiţii Străine.

O altă explicaţie a nivelul ridicat al corupţiei pe plan mondial este şi gradul scăzut de informare a cetăţenilor lor cu privire la legislaţia anticorupţie. 

Finlandezii, cei mai oneşti europeni

Indicele de percepţie a corupţiei calculat de către Transparency International pentru România, în 2006, este cel mai mic dintre ţările UE. Cu cât acest indicator este mai mic, cu atât o ţară este percepută a fi mai coruptă. Notele se dau pe o scară de la zero la zece. Cei mai cinstiţi dintre europeni sunt finlandezii.

Ignoranţa poate fi pedepsită

Mai mult de jumătate dintre managerii francezi nu ştiau că în ţara lor există legi în vigoare prin care pot fi pedepsiţi în cazul în care oferă mită în străinătate. În toate ţările Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) există astfel de legi. Totuşi, acestea au fost foarte rar folosite pentru a îi pedepsi pe cei corupţi.