Capital: Care este stadiul proiectelor anuntate anul trecut? Sa incepem cu cel al Agentiei Nationale pentru Locuinte, cel mai cunoscut si controversat dintre ele .
Miron Mitrea: Parerea mea este ca Noica a facut bine ca l-a creat, chiar daca a existat o anumita naivitate cand a crezut ca daca le spune primariilor sa faca drumuri si sa puna retele, le vor si face. Dintre proiectele incepute in 1999 si continuate pana-n 2002, o parte au mers bine, acolo unde primarii au fost baieti seriosi si si-au facut treaba. Avem insa cateva cazuri unde primariile nu au facut viabilizarile. Cel mai spectaculos este Bucurestiul. A fost o lupta fara sfarsit cu Primaria Capitalei, care ne-a creat o imagine proasta in ochii celor care au cumparat case.
Capital: Ce s-a facut concret, pentru ca termenele sunt mult intarziate si toti beneficiarii au probleme?
M.M.: Toate amplasamentele au avut probleme, dar acum mai avem unul singur unde nu s-au rezolvat. Aici s-au strans doua greseli: incapatanarea Primariei si o proasta alegere a executantului; s-a mers pe pretul cel mai mic, dar la 135 USD/mp nu se poate construi in Romania, astfel incat sa stea si un om civilizat in casa.
Capital: Cine a suportat costurile viabilizarilor?
M.M.: Agentia. Nu a avut incotro. O parte au fost facute si de constructori. De exemplu, BogArt a suportat o parte din lucrari din beneficiul care-i revenea, si aceasta a facut sa se si retraga din proiectul ANL, pentru ca probabil nu i-a mai convenit. Am mai avut doua situatii, la Sibiu s-au proiectat prost casele si blocurile sunt puse intr-o zona unde nu sunt gaze, iar acum avem o mare disputa cu primaria locala, care nu vrea sa suporte costurile retelei; la Iasi nu a fost facuta conectarea la reteaua electrica. Sigur, exista si orase in care ANL a avut un mare succes: la Timisoara sunt apartamente bine facute, la Constanta, o parte din apartamentele din Iasi, iar la Targu Mures am construit un cartier cu case superbe.
Capital: Ati anuntat de curand deschiderea unor noi santiere de case in Bucuresti – in strada Fabrica de Caramida, iar la casele din Vitioara se apropie momentul cand va trebui realizata de racordarea la retelele de utilitati. Povestea se va repeta, va plati tot ANL?
M.M.: De acum incolo in Bucuresti vom lucra fara Primarie. De aceea veti vedea ca preturile sunt usor mai ridicate. Mana de lucru este mai scumpa in Bucuresti, si o parte a viabilizarilor vor intra in cost. Trebuie sa precizam ca unele primarii de sector ne vor acorda ajutor in acest sens, dar nu vor putea plati totul.
Capital: Ce fel de locuinte se vor construi prin credit ipotecar, mai mult case sau mai mult apartamente de bloc?
M.M.: Marea surpriza a mea a fost cererea mare pentru apartamente de bloc. Poate este si o problema de mentalitate.
Capital: Sau poate din cauza puterii scazute de cumparare a romanilor?
M.M.: Este si aceasta o chestiune. Dar a fost si o proasta intelegere. Arhitectii si proiectantii, cand le-am cerut case pe pamant, au facut niste locuinte mai spectaculoase si s-au aruncat cam mult, dupa parerea mea. Unii vand si, indiscutabil, daca vand nu ai ce sa le reprosezi. Altii nu le-au vandut si atunci bineinteles ca am cerut sa treaca la locuinte cu suprafata mai mica. Pentru client, sa treaca de la un apartament de bloc la o casa cu curticica si cu o suprafata mai mare decat un apartament de bloc este un efort dublu. Si atunci m-am gandit ca in acest sens trebuie schimbat ceva. Am un proiect care prevede case foarte mici si cu putin spatiu intre ele, de 100 – 140 mp locuibili, cu spatii verzi mici, de maximum 40-50 mp.
Capital: La ce pret ar ajunge o casuta de aceasta?
M.M.: Noi vrem sa nu depaseasca 30.000 USD. Deocamdata, casele care s-au construit in Bucuresti au avut preturi intre 50.000 si 70.000 USD.
Capital: In ce stadiu se afla celalalt proiect al ANL, privind construirea de locuinte de inchiriat pentru tineri?
M.M.: Acolo nu am nici o suparare, am iesit din grafic, in sensul bun. Din cele 10.000 de locuinte pe care trebuia sa le incepem in acest an, am inceput deja 8.000 numai in cinci luni. In cel de-al doilea semestru vom incepe sa dam in folosinta primele apartamente.
Capital: Privitor la constructia de locuinte, dumneavoastra ati afirmat la inceputul acestui an ca nu se va reintroduce TVA si s-a reintrodus. Sindicatele si patronatul in constructii va acuza.
M.M.: Aproape intotdeauna politicienii reusesc sa castige razboaiele, dar uneori mai si pierd. Asa s-a intamplat cu mine in cazul cotei TVA la locuinte. Eu nu sunt un fariseu si au fost doua argumente carora nu le-am facut fata in aceasta disputa, doua argumente corecte, dupa parerea mea. De cate ori exista cote diferite de TVA la anumite produse, se creeaza o sursa de coruptie.
Al doilea argument a fost ca, prin vechea metoda, cu cota zero, cu cat era mai scumpa locuinta, cu atat era mai mare ajutorul de la stat pe care-l primea proprietarul sau constructorul. Si nu era corect. Totusi, trebuie sa incurajam constructia de locuinte si asa a aparut ideea de a acorda subventii de 20% pentru prima casa construita prin credit ipotecar. Cu o masura: viitoarele norme vor stabili cat de mare poate sa fie locuinta. Eu am propus ca valoarea ei sa nu depaseasca 100.000 euro.
Capital: In ce mod se manifesta coruptia in cazul TVA?
M.M.: Toata povestea este aceasta deducere. O firma de constructii poate sa aiba in lucru doar o casa de locuit si alte zece santiere cu alte tipuri de lucrari – birouri, spatii comerciale etc., dar isi deduce foarte bine TVA la toate materialele pe care le foloseste. De aceea sunt suparate firmele de constructii si patronatele. Dar daca acest sistem ar fi continuat, am fi finantat intregul sector de constructii cu deducerile de TVA pentru case.
Constructia de locuinte, pe scurt
Promisiuni neonorate Politica ultimilor trei ani privind constructia de locuinte s-a dovedit a fi pompoasa, dar ineficienta. Mult mediatizata Agentie Nationala pentru Locuinte (ANL) a construit in trei ani doar putin peste o mie de locuinte prin credit ipotecar si a primit 700 de miliarde de lei de la bugetul de stat. Acest program trebuia sa relanseze constructia de case in Romania, dar ANL nu a putut face fata nici celor 60.000 de solicitanti care au cumparat formulare de inscriere in 1999. In plus, ANL a avut mari deficiente in ceea ce priveste relatiile cu clientii sai, si acest lucru il recunoaste si Miron Mitrea. Cu multimea de scuze si ascunsul dupa vorba de duh „din greseli se invata”, nu se indreapta insa nimic.
Clienti dezamagiti
Aproape trei sute de beneficiari de apartamente prin ANL din Bucuresti au stat in frig, fara lumina, apa rece
si apa calda timp de peste un an de la expirarea termenelor de executie, iar in ultima jumatate de an au fost plimbati de la o regie la alta si pe la portile ANL, primind doar promisiuni. Bucurestenii au platit avansuri foarte mari, care au ajuns si la 80%, platesc rate lunare de un an si un comision de 5% prin contractul ANL pentru gestionarea programului. Si nu numai bucures-tenii au avut probleme: o parte din beneficiarii din Brasov s-au plans de calitatea lucrarilor, la Sibiu de izolatia caselor s.a.m.d.
Un proiect reusit
Din 2001, Ministerul Lucrarilor Publice a lansat si programul de case de inchiriat destinate tinerilor, program care a mers mai bine si care aduce Agentiei pentru Locuinte un comision de 3% pentru fiecare apartament. Aici se lucreaza in forta, dar poate si pentru ca nu mai exista clienti directi si se lucreaza pentru consiliile locale, deci ca la stat, pentru stat. Va fi interesant insa de vazut cum se vor gasi sute de chiriasi solvabili, in orase precum Targoviste si Focsani, in timp ce in Bucuresti, unde ar fi o cerere pentru inchiriere, nu a demarat nici un santier.
Doua programe noi
Pe viitor se anunta si alte doua programe de incurajare a constructiei de locuinte, cu iz electoral, dar r
in jurul carora plutesc prea multe necunoscute. Primul, prevede acordarea de subventii de 20% pentru romanii care-si vor construi prima casa prin credit ipotecar, a carei valoare sa fie de maximum r
100.000 USD, iar banii pentru subventii vor fi gestionati de ministerul condus de Miron Mitrea. r
Inca nu se cunosc resursele pentru aceste subventii. Prin cel de-al doilea proiect se prevede infiintarea unor case de economii pentru finantarea dezvoltarii fondului locativ, care sa functioneze ca niste banci unde populatia sa depuna economiile in lei, la dobanzi sub nivelul pietei, in speranta ca economiile le vor fi premiate de stat, cu un salariu mediu anual. Ambele proiecte ar urma sa-si arate rezultatele in timp.
