‘În momentul în care noi ne vom pregăti intrarea în ERM 2, regulile vor fi mult mai drastice şi mai stricte. Moneda euro va avea o altă formă, probabil va fi ceva mai depreciată. Probabil că euro la care noi vom adera, probabil într-un viitor mai îndepărtat, va fi o altă monedă decât este astăzi’, a explicat Mitroi.
Unul dintre criteriile de la Maastricht pentru adoptarea euro o reprezintă fluctuaţia monedei naţionale care nu trebuie să depăşească +/-15% o paritate centrală, cu 2 ani înainte de adoptarea euro. Practic, începând din 2013 România ar trebui să intre în mecanismul ratelor de schimb 2 (ERM2), dacă şi-a propus ca în 2015 să adopte moneda.
‘Noi suntem o ţară puternic euroizată, probabil cea mai euroizată economie din zona euro. Eu cred că societatea românească şi economia s-au adaptat foarte bine şi referinţa la euro este comună. Tot ceea ce facem noi, tranzacţiile, sunt în moneda asta. Euro este, în continuare, o monedă, probabil mult prea apreciată versus performanţa economică. Însă aprecierea monedei euro sau relativa ei apreciere faţă de alte monede este în primul rând rezultatul unei posturi economice mai puternice a partenerilor zonei euro, adică mă refer la ASIA şi la America, cele două poluri economice care ţin foarte mult să aibă o monedă subapreciată’, a spus Mitroi.
Potrivit acestuia, astăzi puterea economică a unei zone economice se măsoară prin capacitatea ei de a-şi ţine moneda subapreciată şi nu supraapreciată.
‘Asta nu neapărat din motive primare de export. Aceste motive sunt pentru economiile puternic orientate către export şi foarte flexibile, gen Germania sau Asia. În primul rând o monedă depreciată te ajută să-ţi plăteşti mai uşor datoriile într-o lume surpaîndatorată şi care este în proces de dezintermediere’, a mai spus profesorul de economie.
