Oamenii sunt acum mai derutati ca niciodata. Dolarul, singurul reper clar al nivelului de trai al fiecaruia, a inceput sa se clatine. Increderea in regele banilor a fost zdruncinata nu atat de scaderea cursului de schimb, cat de ascensiunea monedei europene. In acest moment, toata atentia romanilor s-a indreptat spre piata valutara. Acolo se disputa puterea lor de cumparare sau de supravietuire. In acest an, pentru cei mai multi, jocurile sunt deja facute.
Indexarea veniturilor se face, de regula, doar in intreprinderile statului, in functie de actualizarile fixate de Guvern la rata inflatiei. Amenintati in continuu cu reducerea personalului sau intimidati de ideea ca la poarta asteapta nenumarati altii, dornici sa le ia locul, angajatii din micile intreprinderi private s-au consolat demult cu gandul ca patronii or sa le mareasca salariile doar cand Executivul va decreta introducerea calendelor grecesti. Nu putini sunt si angajatii din companiile multinationale care au semnat un contract de munca stabilit in lei. Peste 40% din firmele straine existente in Romania au definite politicile salariale in lei, dar calcularea veniturilor se face intr-un context laborios de evaluare. „Noi urmarim, in permanenta, atat factorii economici, cat si dinamica salariilor din companiile similare alor noastre pentru a stabili nivelul corect de salarizare pentru fiecare angajat – explica Diana Croitoru, manager resurse umane la Procter&Gamble. In Romania, fluctuatia mare a unor indicatori economici face ca stabilitatea economica individuala sa fie precara. Analiza acestei fluctuatii ne indica intervalul la care trebuie ajustate salariile si, partial, procentele cu care vor creste salariile. Restul ramane procentajul determinat de performanta individuala.”
Tot mai multe societati multinationale au inceput sa adopte sistemul de plata bazat pe moneda locala, chiar daca efortul de corelare cu devalorizarea, inflatia, cosul zilnic, rata investitiilor sau alti indicatori economici este dificil. Angajatii sunt insa greu de atras de partea acestor politici.
Nici acum, cand este evidenta ascensiunea euro, salariatii nu renunta la contractul bazat pe referinta la dolar. „Noi am negociat in fabrici un nou contract colectiv de munca la inceputul acestui an si, desi am spus ca suntem deschisi si la alte variante, ni s-a solicitat sa pastram sistemul bazat pe dolar. Acum, oamenii nu zic nimic, pentru ca nu li s-a diminuat salariul in lei, chiar daca a scazut cursul dolarului. tinand cont de faptul ca indexam salariile trimestrial, fata de perioada 1 aprilie – 1 iulie va fi o crestere cu aproximativ 1%, apropiata de cea din primul trimestru al anului”, estimeaza directorul de resurse umane de la Michelin, dl Mircea Podina.
Firmele multinationale care activeaza in Uniunea Europeana si nu au schimbat „macazul” negocierii salariilor in euro se gandesc tot mai mult la acest aspect. „Se discuta destul de mult despre o schimbare pentru ca exista clienti, in vestul tarii, care cer facturi in euro – aflam de la Roxana Rotaru, director de resurse umane la Orange Romania. Lumea nu se plange, pentru ca scaderea dolarului nu ne-a afectat mult. Salariile sunt competitive si, daca dolarul nu scade, sistemul asigura protectie.” Reprezentantii companiilor care plateau salariile si inainte intr-o moneda europeana, Porche, Sodex ho Pass, Carrefour s.a., au refuzat sa comenteze impactul generat de cresterea euro. In mod sigur, salariatii lor sunt singurii care acum se bucura de competitia dintre cele doua valute forte. Directorul de resurse umane de la Effemex Europe, Adrian Cojocaru, este de parere insa ca se castiga numai pe termen scurt. „Economia a inceput sa se stabilizeze. Nu se mai inregistreaza fluctuatii mari intre euro si dolar. Cele doua monede evolueaza mana in mana pe piata financiara. Daca vrem sa intram in Uniunea Europeana, trebuie sa gandim si politicile salariale in euro.”
Strategie greu de acceptat de cele aproximativ 25% din companiile multinationale care sunt legate de politicile financiare americane si ale caror investitii sunt, prin forta imprejurarilor, raportate la dolar. Daca dolarul va continua sa creasca, reprezentantii acestora spun ca nu-i intereseaza evolutia monedei europene.
Problema este ca 80% din forta de munca din Romania lucreaza in intreprinderi unde corelarea salariilor nu se face fata de nici o moneda stabila, ca sa nu mai vorbim de raportarea la performantele intreprinderii sau ale angajatilor.
Politici de stabilire a salariilor In companii
· Procter&Gamble stabileste salariile de baza in lei, in urma unor calcule legate de fluctuatia indicatorilor economici (inflatie, devalorizare, rata investitiilor), dinamica salariilor din companii similare si performanta individuala.
· Effemex Europe are ca baza de referinta pentru stabilirea salariului brut cursul de schimb al euro. Calibrarea salariilor se face lunar, avandu-se in vedere cosul zilnic, nivelul salariilor pe piata fortei de munca, performanta individuala.
· Michelin Romania a adoptat in Romania o politica salariala raportata la dolar. Veniturile se indexeaza trimestrial, in functie de cursul de schimb al dolarului, dar si de randamentul intreprinderii, performanta individuala si nivelul pietei salariale.
Avantaje pentru unii, dezavantaje pentru altii
Chiar daca nimeni nu se indoia de faptul ca anul acesta euro va atinge paritatea cu dolarul, rapiditatea cu care aceasta previziune a fost atinsa a dat peste cap calculele multor specialisti. Daca la inceputul anului prognozau paritatea euro-dolar abia spre sfarsitul anului, in prezent, parerea generala este ca moneda europeana are cale libera sa atinga pragul de 1,1 fata dolar pana la sfarsitul anului.
Aprecierea euro i-a facut fericiti pe acei salariati care aveau salariile negociate in euro. Reversul medaliei a fost o crestere a cheltuielilor salariale suportate de angajator. Pentru salariile negociate in dolari, situatia este inversa. Spre exemplu, la un salariu lunar brut de 1.000 de dolari un salariat a castigat la salariul net, pe primele sase luni ale acestui an, aproximativ 643 mii lei. In schimb, un angajat cu salariu lunar brut de 1.000 euro, a castigat la salariul net, in aceeasi perioada, aproximativ 2.527 mii lei.
Cheltuielile suportate de angajator si angajat au avut o evolutie asemanatoare. Revenind la exemplul de mai sus, la salariul negociat in dolari, contributiile obligatorii ale angajatului la diferitele fonduri au crescut cu 522 mii lei, pentru salariile negociate in dolari, si cu 2.051 mii lei, pentru cele negociate in euro. Angajatorul a trebuit, de asemenea, sa plateasca mai mult pentru fiecare angajat cu 172 mii lei, pentru salariile negociate in dolari, si cu 675 mii lei, pentru cele negociate in euro. Companiile multinationale au fost afectate si sub aspectul raportarilor specifice de grup catre firmele mama din strainatate. Pentru firmele care raporteaza in euro, rezultatele financiare au fost diminuate. Aceeasi situatie se observa pentru plasamentele in dolari efectuate in aceasta perioada. Daca firmele au datorii in euro, valoarea acestora in lei s-a marit, ceea ce a determinat importante cheltuieli cu diferente de curs valutar. In schimb, datoriile in USD au fost mai convenabile. Firmele care au avut plasamente in euro au avut de castigat. Nu trebuie de neglijat insa faptul ca Banca Nationala a Romaniei isi ghideaza politica valutara pe baza unui cos valutar constituit din euro si dolar, fiecare avand o pondere egala. Chiar daca evolutia fiecarei monede, luata individual fata de leu, are un impact semnificativ, evolutia cosului este relativ constanta, iar deprecierea leului fata de media respectiva, este comparabila cu evolutia inflatiei.
