În loc de străzi, terenuri virane, în loc de blocuri cu apartamente, niște mici gospodării. Autostrăzile deschise se întind până spre cer.

Luptele din nord, pe care Ucraina le-a câștigat în ultimele șapte săptămâni, s-au dezlănțuit în orașe și în suburbiile cu populație numeroasă din jurul Kievului, capitala țării, dar războiul înseamnă mai ales lupte grele spre sud-est și pe câmpurile intinse or, asta schimbă în mod fundamental natura luptelor, armamentul pus în joc și strategiile care ar putea aduce victoria.

Analiști din domeniul militar, comandanți ucraineni, soldați, ba chiar și președintele Rusiei, Vladimir Putin, recunosc că un război de mai mare amploare, care a început prin tentativa eșuată de cucerire a capitalei, se va întinde spre regiunea Donbas, din est.

Depășind câteva bariere normale, armatele pot încerca să se regrupeze și să se înconjure una pe cealaltă, creând baraje de focuri de artilerie de la distanță pentru a slăbi pozițiile adversarului.

Regiunea este plină de orașe miniere și de fabrici din epoca sovietică

„Lăsând gluma la o parte, trebuie spus că acum avem de-a face cu niște manevre de luptă mortale, prin care forțele ruse vor ataca pozițiile fixe ale Ucrainei aflate pe un teren mult mai deschis”, a declarat locotenent-colonelul Ben Hodges, fost comandan al armatei SUA din Europa, scrie The New York Times.

Donbasul este o regiune de mărimea statului New Hampshire, cu o linie de front care se întinde pe sute de kilometri; Rusia i se învecinează printr-un arc spre nord și spre est, iar cei mai mulți dintre localnici vorbesc limba rusă. Cunoscută prin așa-zisul Bazin al Donețkului, bogat în cărbune aflat la suprafață, regiunea este plină de orașe miniere și de fabrici din epoca sovietică, răspândite printre câmpurile de floarea soarelui și printre lanurile mănoase.

Până în luna februarie, înainte de invazia Rusiei, Ucraina lupta cu separatiștii sprijiniți de ruși din regine începând din 2014, când Moscova a provocat o răzmeriță și a trimis forțe în sprijinul ei.

Războiul acela a dus la un blocaj, fiecare dintre părți controlând un anume teritoriu, dar niciuna nereușind să câștige prea mult teren.

Acum, eventuala fază decisivă a recentului război al lui Putin ar putea reveni în aceeași regiune, marcată de cei opt ani de conflict, plină cu mine de teren și brăzdată de tranșee, el încercând să cucerească partea din Donbas încă deținută de Ucraina. Niciuna dintre părți nu a înaintat prea mult în ultimele zile, iar analiștii spun că, pentru ca una dintre părți să câștige, va fi necesar un conflict îndelungat și sângeros.

Câmpurile ar părea să dea câștig de cauză Rusiei, care deține mai mult armament. Dar, ca forță de apărare, Ucraina are avantajul de a putea ataca trupele rusești din tranșee, pe măsură ce ele vor înainta și vor intra în vizorul artileriei.

Ambele tabere își pregătesc oamenii în vederea unor lupte grele, forțele rusești regrupându-se după ce au fost învinse și silite să se retragă din jurul Kievului, cu unitățile marcate de mari pierderi atât omenești, cât și în materie de armament.

La nivel general, Rusia și-a mărit de la 30, cât era în această lună, la 40 numărul batalioanelor de la est – asta însemnând cam 400000 de soldați – iar noi întăriri se află pe drum, după cum afirmă niște oficiali de la Pentagon. Moscova și-a retras din nordul Ucrainei 40000 de soldați, urmând să îi reorganizeze, reînarmeze și realimenteze în Rusia și în Belarus și fiind de așteptat ca, în următoarele săptămâmi, măcar unii dintre ei să fie îndreptați spre est, trecând prin Rusia.

Înainte ca Rusia să-și lanseze invazia, armata Ucrainei din est era estimată la aproximativ 30000 de soldați. După ce a respins atacul Rusiei asupra Kievului, unitățile de elită au fost din nou mobilizate în estul Ucrainei, dar o estimare a numărului de oameni și a forțelor ucrainene este greu de făcut în acest moment. Unitățile sunt mai mici și mai mobile decât cele ale Rusiei, iar guvernul nu a oferit detalii cu privire la deplasarea lor.

Armamentul din Occident a atras atenția Rusiei

În această nouă fază a războiului, ucrainenii vor avea nevoie de un nou arsenal – mai ales, artilerie cu rază lungă de acțiune și dinverse sisteme cu lansatoare de rachete. Toate astea vor necesita mai multe blindate în vederea apărării forțelor și pentru a împinge părți din artilerie spre linia frontului.

Țările occidentale au răspuns acestor necesități. În această săptămână, Slovacia a trimis în Ucraina sistemul S-300, un puternic sistem de apărare antiaeriană cu rachete cu rază lungă de acțiune. Iar miercuri, președintele Biden a anunțat un ajutor militar în valoare de $800 milioane destinat Ucrainei, ajutor care, pentru prima oară, include armament de mare putere – 18 lansatoare de obuze de 155 mm, 40000 de pachete cu muniție pentru artilerie și 200 de blindate pentru transport de personal.

Armamentul din Occident a atras atenția Rusiei. Vineri, oficialii americani au informat că Moscova a trimis o notă oficială de protest, avertizînd că trimiterea acestui gen de armament ar avea „consecințe imprevizibile”.

Probabil că cea mai mare deosebire comparativ cu faza din nord a războiului – purtat printre orașe, prin păduri și pe dealuri – o va constitui terenul. Analiștii militari prevăd o luptă îndârjită și sângeroasă în stepă.

„Nu ai unde să te ascunzi”, afirmă Maksim Finoghin, veteran ucrainean în conflictul din Donbas. „Potecile înguste printre copaci oferă o oarecare acoperire unităților mai mici, dar nu mai mult de-atât”, spune el. „Și putem fi văzuți de sus, de avioane și drone”, a mai adăugat Finoghin. „Artileria poate ataca în orice moment”.

Anton Gherașcenko, adjunctul ministrului ucrainean de interne, care a exercitat presiuni asupra țărilor occidentale pentru a le convinge să trimită armament, a declarat: „E ca și cum ai lupta în Kansas”.

Potrivit analiștilor, ambele țări vor încerca niște încercuiri. Va fi vorba despre un război de artilerie, întins pe zeci de kilometri, în care s-ar putea ca motivația și moralul soldaților ucraineni să fie depășit de armamentul artilelriei ruse, de tancuri și de atacurile din elicoptere. Este de așteptat ca Moscova să-și folosească toată aceeastă forță redutabilă de atac pentru a lovi pozițiile inamice înainte de a-și trimite infanteria și a încerca să le ocupe.

Donbasul era de multă vreme ținta lui Putin, care pretinde că regiunea aparține de fapt Rusiei și care și-a justificat războiul pretinzănd în mod fals că trebuie să elibereze regiunea de sub opresorii naziști care propagă un genocid. Ucraineni resping categoric aceste afirmații, ei luptând din greu să-și apere teritoriul.

Va fi un război urât și lent

Dar invazia Ucrainei lansată pe 24 februarie, încercarea a ocupa mari regiuni din țară și de a-i înlătura guvernul au fost un joc cu miză mare, care a întors o bună parte din lume împotriva lui Putin. Iar după ce nu a reușit să cucerească Kievul și după ce a trebuit să-și reducă speranța de a cuceri o bună parte din coasta sudică, Putin și-a concentrat, deocamdată, privirea asupra estului.
„Obiectivul nostru este acela de a-i ajuta pe oamenii din Donbas, care se simt strâns legați de Rusia”, a declarat el, săptămâna aceasta.

Totuși, adevăratele intenții ale lui Putin sunt rareori cunoscute, iar afirmațiile lui legate de un război mai restrâns al Rusiei nu-și prea demonstrează valabilitatea. În trecut, Rusia a mințit în privința prezenței trupelor sale din Donbas și din Crimeea și, cu săptămâni de zile înaintea actualului război, declarase în mod repetat că nu plănuiește nicio invazie.
Pentru soldați, atacurile de artilerie în câmp deschis pot provoca moartea imediată sau pot deveni niște cazne istovitoare./…/

Ar putea trece câteva săptămâni până când cele două tabere să ajungă la o bătălie de anvergură, dar s-ar mai putea totodată să fie vorba doar de o serie de scurte ciocniri, tot mai dese, care să dureze luni de zile, după cum afirmă oficiali americani, britanici și ucraineni, dar și analiști din domeniul militar.

„Va fi un război urât și lent, în care liniile frontului nu se vor schimba săptămâni întregi”, a declarat un înalt oficial al Administrației Biden, care a dorit să își păstreze anonimatul din cauză că nu era autorizat să facă declarații publice pe marginea subiectului. Totuși armata rusă pare să fi învățat din greșelile făcute în suburbiile Kievului și pe coastele Mării de Azov și ale Mării Negre.

Îngreunat de niște structuri care le acordau militarilor prea puțină mobilitate, Kremlinul a desemnat acum un singur comandant, pe generalul Aleksandr V. Dvornikov, fost comandant al armatei ruse din Siria, recunoscut prin tacticile brutale folosite acolo.

Iar lupta din est va începe mai aproape de liniile de aprovizionare de dincolo de frontiera rusă. Asta ar însemna o armată rusă mecanizată care ar lansa un atac major în toată zona rurală.

„Ei sunt acum pregătiți să lupte exact în războiul pe care și-l doreau”, a declarat generalul Philip M. Breedlove, fost comandant suprem al forțelor aliate ale NATO din Europa, referindu-se la ruși. „Vor ca forțele să se întâlnească față în față, pe câmp deschis, și să le străpungă”.