Înainte de a lansa o contraofensivă menită să recucerească cât mai multe teritorii ocupate de Rusia, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a asigurat sprijinul aliaților europeni. Acesta este sensul miniturului desfășurat în acest weekend în Italia, Germania, apoi Franța, unde a ajuns duminică seara, 14 mai.

La Aachen a primit un prestigios premiu german (Premiul Carol cel Mare) pentru contribuția sa la unitatea europeană. Luni, președintele ucrainean urma să prelungească acest turneu, mergând la Londra, pentru a se întâlni cu premierul Rishi Sunak, transmite Le Monde.

Discuții intense cu Emmanuel Macron

Ucraina bate insistent, încă de la începutul războiului, la ușa celor Douăzeci și șapte, iar președintele ucrainean întreține relații strânse cu principalele state membre ale Uniunii Europene. Sprijinul militar european a părut inițial timid, în comparație cu cel al Statelor Unite sau al Poloniei, după care s-a consolidat pe parcursul invaziei ruse.

Întâmpinat de premierul Elisabeth Borne, pe aeroportul Villacoublay (Yvelines), Zelenski a vorbit cu Emmanuel Macron în timpul unei cine de peste trei ore la Elysée, duminică seara – inclusiv o oră tête-à-tête. Cei doi au discutat despre „nevoile urgente” ale Ucrainei, atât cele militare, cât și cele umanitare. Și asta în timp ce situația este dificilă pe front, în special la Bahmut. În chestiunea militară, președintele francez l-a asigurat pe omologul său ucrainean că „se pregătesc noi livrări pentru a ține cont permanent de nevoile cele mai urgente și imediate ale Ucrainei în consolidarea capacităților sale de apărare”. Franța va furniza în special „zeci de vehicule blindate și tancuri ușoare, inclusiv AMX-10RC (…) în următoarele săptămâni”, a declarat șeful statului. De asemenea, sunt planificate „eforturi de sprijinire a capacităților de apărare aeriană ale Ucrainei”.

Deși orice nouă livrare de arme este importantă pentru Ucraina, aceste anunțuri nu marchează o schimbare în ceea ce privește sprijinul din partea Franței. În ultimele luni, Parisul a livrat deja la Kiev tancuri ușoare AMX-10 RC și vehicule blindate înainte (VAB), două vehicule retrase treptat din arsenalele franceze, unde sunt înlocuite de Jaguars și Griffons. În ceea ce privește apărarea antiaeriană, în timp ce două baterii de rachete Crotale au fost deja livrate Ucrainei, sistemul SAMP/T Mamba, echivalent cu IRIS-T-urile germane și promis la începutul anului de Franța și Italia, încă nu a ajuns în Ucraina.

Spre deosebire de Regatul Unit, care a anunțat joi, 11 mai, un transport de rachete Storm Shadow cu rază lungă de acțiune în Ucraina – o premieră de la începutul conflictului – Parisul nu s-a angajat să livreze echivalentul lor francez numit Scalp, din care deține câteva sute de exemplare.

Nu a fost făcut niciun anunț privind o posibilă aprovizionare cu avioane de luptă, pe care Ucraina o solicită insistent de la aliații săi occidentali. „Întrebarea este puțin prematură”, a spus anturajul lui Emmanuel Macron, care își amintește că pregătirea unui pilot durează câteva luni. Franța, însă, are în stoc 13 Mirage 2000-C, pe care Forțele Aeriene și Spațiale tocmai le-au dezafectat.

Evenimente internaționale

Dincolo de aspectele militare, vizita lui Volodimir Zelenski a mai avut ca scop pregătirea pentru o serie de evenimente internaționale: summitul G7, din 19-21 mai la Hiroshima (Japonia), cel al Comunității Politice Europene, de la 1 iunie la Chișinău (Moldova), Consiliul European (29 și 30 iunie) de la Bruxelles și summitul NATO de la Vilnius, Lituania, pe 11 și 12 iulie. Privită de la Paris, ideea este de a defini obiectivele pentru săptămânile următoare, pentru a pune Rusia în defensivă și a plasa Ucraina într-o poziție de forță în momentul în care va considera că a venit momentul să negocieze.

Deși aceasta a fost a doua vizită a lui Volodimir Zelenski în Franța – după cea improvizată din 8 februarie în urma unei călătorii la Londra – vizita lui în Germania a fost o premieră. Președintele ucrainean a vizitat deja de la începutul războiului Washingtonul, Bruxellesul, Varșovia, Londra, Helsinki și Haga, dar niciodată la Berlin.

În timp ce până acum a părut un aliat prudent, acționând mai mult sub presiune decât din proprie inițiativă, Germania s-a străduit să rupă această imagine. Guvernul cancelarului Olaf Scholz a anunțat sâmbătă acordarea unui pachet de 2,7 miliarde de euro în livrări de arme, incluzând în special treizeci de tancuri de luptă Leopard 1, 20 de vehicule blindate Marder, 18 obuziere autopropulsate și 4 sisteme antirachetă IRIS-T.

Germania „se concentrează” pe livrarea de echipamente

„În cea mai dificilă perioadă a istoriei moderne a Ucrainei, Germania s-a dovedit a fi un adevărat prieten și un aliat de încredere, fiind alături de poporul ucrainean în lupta pentru apărarea libertății și a valorilor democratice”, a notat Zelenski (în engleză) în cartea de oaspeți de la Palatul Bellevue, unde a fost primit de președintele Republicii, Frank-Walter Steinmeier.

Acum un an, astfel de cuvinte ar fi fost de neconceput. În aprilie 2022, Steinmeier a trebuit într-adevăr să renunțe la călătoria la Kiev alături de omologii săi estonieni, letoni și polonezi, autoritățile ucrainene declarându-l persona non grata din cauza pozițiilor sale pro-ruse ca numărul doi în Cancelarie sub conducerea lui Gerhard Schröder (1999-2005), apoi ca ministru al afacerilor externe sub conducerea Angelei Merkel (2005-2009 apoi 2013-2017).

„Îți mulțumesc, dragă Olaf [Scholz], ție și întregului popor german pentru fiecare viață ucraineană salvată”, a repetat mai târziu Zelenski la o conferință de presă la Cancelarie, subliniind că Germania, cu 17 miliarde de euro în total, „este a doua țară care ajută cel mai mult Ucraina după Statele Unite”. Pentru Olaf Scholz, care de la începutul războiului a fost criticat în mod regulat pentru reticența de a livra arme Ucrainei, inclusiv de către partenerii săi ecologiști și liberali de coaliție, o asemenea laudă este desigur prețioasă.

Dar asta nu înseamnă că pozițiile Germaniei și Ucrainei sunt perfect aliniate. Cancelarul german nu a dorit să comenteze problema avioanelor de luptă solicitate de Kiev, preferând să se „concentreze” pe livrarea echipamentelor deja promise.

Cu o zi înainte, pentru prima sa vizită în Italia de la începutul invaziei ruse, Volodimir Zelenski se gândise să meargă pe ambele maluri ale Tibrului. După primirea la Palatul Quirinal de către omologul italian Sergio Mattarella, președintele ucrainean a discutat și cu Giorgia Meloni. „Vom continua să oferim sprijinul nostru, inclusiv cel militar, pentru ca Ucraina să poată ajunge la negocieri având o poziție solidă”, a subliniat șeful guvernului italian, precizând că „pacea nu se poate realiza cu ideea unei capitulări”. O modalitate de a răspunde vocilor care critică transporturile de arme către Kiev.

Tete-a-tete cu Papa la Vatican

Volodimir Zelenski a avut, de asemenea, un tête-à-tête cu papa la Vatican. O vizită deosebit de așteptată într-o Italie în care cuvintele suveranului pontif și numeroasele sale apeluri la pace au un mare ecou. Papa Francisc, care a menajat Moscova la începutul conflictului, a provocat iritare la Kiev. „I-am cerut papei să condamne Rusia pentru crimele sale din Ucraina”, a comentat Zelenski pe Twitter după întâlnire, „pentru că nu poate exista egalitate între victimă și agresor”.

Pentru președintele ucrainean, această oprire la Vatican este un prilej de a seduce opinia publică catolică italiană, marcată de un pacifism prea puțin înțeles în Ucraina. „Nu avem nevoie de mediere cu un agresor, ci de o pace dreaptă, asta i-am repetat Suveranului Pontif”, a subliniat președintele ucrainean pentru RAI. O modalitate de a-și arăta hotărârea de a respinge, pe cât posibil, forțele ruse, înainte de a lua în considerare negocieri.