Diseminarea larga a tehnologiilor moderne impinge in desuetudine impartirea clasica a produselor: de inalta tehnicitate (high-tech) si de joasa tehnicitate (low-tech). Esential este ca produsul sa aduca valoare adaugata cat mai mare. Evaluarile facute in cadrul Institutului de Economie Nationala arata ca, in prezent, grupele de marfuri care prezinta avantaje comparative in comertul exterior romanesc sunt: confectiile textile, incaltamintea, mobila, care folosesc intensiv forta de munca ieftina sau activitati energo si material intensive, cum sunt: materialele de constructii, industria metalurgica, chimia de mare tonaj, rafinarea petrolului, prelucrarea primara a lemnului, pentru care se mai pot identifica debusee pe o piata externa suprasaturata de oferte.
Perceptia curenta a Romaniei ca mare producatoare de otel nu este sustinuta de realitati. Studiile profesioniste indica dezavantaje comparative majore la produse ca: minereu de fier, cocs, carbune cocsificabil, gaze naturale. O situatie similara este semnalata pentru tesaturile din fibre sintetice, piele bruta si tabacita, zahar, pesticide, bumbac si la bunuri intermediare.
Concluzia pentru politicile comerciale este ca liberalizarea schimburilor in conformitate cu Acordul European poate aduce precumpanitor avantaje, prin transferul implicit de tehnologie si cresterea pe termen lung a capacitatii tarii de a absorbi inovatia tehnologica (ca forta de munca, specialisti, tehnologii).
Problema de fond ramane cea a specializarii productiei de export, stabilirea unor domenii competitive care sa concentreze eforturile de promovare. Dublarea, in cursul ultimilor zece ani, a volumului exporturilor, in conditiile reorientarii catre tarile Uniunii Europene a celei mai mari parti din acestea, respectiv doua treimi, constituie o verificare in plus a posibilitatilor de restructurare a productiei de export, de la nomenclator de Est la nomenclator de Vest.
Balantele comerciale pe grupe de marfuri indica pe primele trei trimestre din 1999 excedente la: metale comune si articole din acestea +453,7 milioane USD, excedent realizat in proportie de peste 80% cu fonta, fier si otel, apoi la grupa „incaltaminte, palarii, umbrele si articole similare” excedent +377 milioane USD, la grupa „produse din lemn, pluta si impletituri din nuiele” excedent +310 milioane USD, la grupa „mobila, aparate de iluminat si articole similare”, excedent +291 milioane USD, si la grupa „materii textile si articole din acestea” excedent +231 milioane USD.
Importam pentru
a exporta in pierdere
Deficite s-au inregistrat in balantele comerciale ale grupelor: masini si echipamente (-1.052 milioane USD), produse chimice (-477 milioane USD), produse minerale (-415 milioane USD), produse alimentare, bauturi si tutun (-259 milioane USD), materiale plastice, cauciuc (-214 milioane USD) si piei crude, tabacite si articole din acestea (-175 milioane USD). In linii mari, se poate spune ca exporturile se inscriu intre grupele evidentiate ca avand avantaje comparative, iar importurile pe grupele avand dezavantaje comparative.
Pe primele noua luni s-au importat 2,8 milioane tone titei si 1,8 miliarde mc gaze naturale, care se inscriu in clasa dezavantajelor comparative. La nivelul actual de competitivitate s-a verificat totusi functia de multiplicator de venit national al schimburilor. Caracterul energointensiv al multor produse de export face ca inca sa se efectueze importuri pentru exporturi in pierdere.
Revenind la problema specializarii exporturilor, se pune problema daca este posibila o perioada de recuperare a decalajelor, mai scurta sau mai lunga in functie de nivelul tehnic al diverselor ramuri si subramuri.
Se poate spune ca asistenta acordata de Uniunea Europeana Romaniei, ca si investitiile straine directe, deschide posibilitatea recuperarii decalajelor prin restructurare si retehnologizare in acele industrii cu potential de cercetare-dezvoltare, inovare ridicat. Ar putea intra in aceasta categorie industriile de echipament petrolier, tractoare, material rulant, constructii navale, masini electrice si neelectrice, aluminiu, tuburi si tevi de fonta si otel, echipament sanitar si materiale de constructie, inclusiv ciment, industria usoara si alimentara, articole casnice diverse, domenii pentru care exista avantaje comparative.
Un exemplu pozitiv pentru aportul investitiilor straine directe care pot revigora o industrie il constituie productia de automobile. In masura in care ajustarile aduse incepand din acest an mediului economic (reforma fiscala, stimulente pentru exporturi) se vor dovedi atractive pentru investitii straine directe, nu este exclus nici implantul unor noi industrii cum ar fi: telecomunicatii mobile, software pentru export, servicii comerciale, financiar-bancare pentru zonele libere, implantari industriale in aceste zone, comert de tranzit pe Drumul Matasii si operatiuni de reexport.
Pentru aceasta vor fi vitale prevederile programului de integrare europeana privind dezvoltarea infrastructurii transporturilor, dotarilor edilitare urbane si rurale s.a.m.d. Totodata, se deschid posibilitati pentru un parteneriat special sub forma de societati joint-venture pentru export pe terte piete, cu firme din tarile Uniunii Europene.
