Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a prezentat în cadrul dezbaterii organizate de Capital o radiografie a sectorului pe care îl păstorește. Astfel, a adus o serie de vești bune, dar a prezentat în amănunt și câteva din problemele agriculturii românești.
În România, agricultura este cel mai performant domeniu în materie de absorbție a fondurilor europene. Cu toate că și filosofia subvențiilor contribuie mult la această stare de fapt, situația poate reprezenta un motiv de mândrie pentru ministrul de resort.
„Anul trecut, agricultura a adus, prin APIA şi AFIR, 3,3 mld. euro, iar anul asta, până la final, va aduce 3,2 mld. euro. În primele luni din 2018, a adus 1,847 mld. euro şi mai sunt pe drum aproximativ 400 mil. euro. Banii aduşi la începutul anului intră în economia ţării şi, ca mijloace circulante, fac alţii bani“, a scos în evidență Daea cel mai important rezultat al ministerului pe care îl conduce.
De asemenea, ministrul a arătat și situația cererilor pentru subvenții. „Pentru plata directă, pentru sumele directe între 1 şi 5 hectare, avem un număr de 599.247 de cereri, cu o suprafaţă de 1.451.644 hectare. Pentru suprafeţele între 30 şi 50 de hectare, avem 14.113 fermieri cu 557.931 hectare, în timp ce pentru suprafeţele peste 100 hectare avem 12.988 de fermieri care lucrează o suprafaţă de 5.178.873. Iată că 54% din suprafaţa eligibilă, e lucrată de 13.000 de fermieri în România“, a mai spus Daea, care a mai explicat importanța termenului limită de depunere a subvențiilor.
„Data de 15 mai ne asigură nouă, trei lucruri: pe de o parte, putem să rezolvăm etapa de eşantionare, etapa de control care trebuie făcută, deoarece fără un fermier sau doi nu poate fi pornit fluxul de plăţi. Această dată de 15 mai dă posibilitatea de a aduce banii fără penalităţi. Aceşti bani trebuie sa fie asiguraţi din bugetul ţării. În plus, ne asigură sosirea sigură, la timp, a banilor din partea Uniunii Europene şi astfel, recuperarea banilor investiţi din bugetul statului“, a mai arătat ministrul. Cu această ocazie, Petre Daea a mai vorbit și despre schimbarea de paradigmă de la nivelul UE în sectorul agricol.
“Planul de dezvoltare rurală se va defini ca strategie de la anul. Prin politica de flexibilizare a UE cresc obligaţile statale, se impun noi reguli, aparatul administrativ e reechilibrat“, a mai declarat ministrul.
Tinerii, prioritate pentru agricultură
O mare problemă a economiei românești este deja lipsa forței de muncă. Agricultura este probabil sectorul cel mai afectat, așa că se încearcă tot felul de măsuri care ar avea ca scop motivarea celor care își doresc să lucreze în domeniu. Astfel, Daea a vorbit despre o lege prin care „cine angajează trei tineri cel puţin un an în agricultură, este scutit faţă de anumite obligaţii fiscale, precum şi tânărul angajat“.
În ceea ce privește vârsta fermierilor, ministrul Daea spune că avem de a face cu o situație dramatică. „Fermieri sub 20 de ani sunt doar 1.053, fermieri între 20 și 30 de ani sunt 35.709, fermieri între 30 și 40 de ani sunt 77.965. Avem de patru ori mai mulți fermieri care au vârsta între 90 și 100 de ani decât cei care au sub 20 de ani. Aici sunt elemente de perspectivă, aici trebuie judecăți clare, analize profunde și măsuri inteligente, rapide și eficiente pentru ca lucrurile să se îmbunătățească“, a spus Daea, care arată că primii pași pentru atragerea tinerilor în acest domeniu au fost făcuți.
„Trebuie să găsim soluţii pentru a stimula ajungerea acestor tineri în afaceri. Fermier fără teren nu este nicăieri, noi anul trecut am oferit instrument financiar bun, acel act normativ care dă posibilitatea să cumperi teren prin credit de la bancă cu susţinere din partea statului. Există în Parlament modificarea legii vânzării terenurilor, este o iniţiativă parlamentară care modifică prevederile actuale în sensul îmbunătăţirii datelor, tinerii trebuie să aibă un acces mai facil, această lege are în vedere schimbarea abordării legislative“, a spus Daea, care precizase că tot în acest pachet legislativ apare și vânzarea terenurilor către cetăţeni străini.
Prin urmare, vor fi reglementate prin lege categoriile de preemptori, astfel încât acestea să aibă „o logică de interes statal“. În prezent, Ministerul Agriculturii lucrează la o statistică care să arate cât teren din România se află în posesia străinilor și, cu toate că nu a vrut să facă mai multe precizări, Petre Daea a susținut că aici realitatea arată mai bine decât ceea ce s-a vehiculat în presă.
Irigațiile fac agricultura mare
Petre Daea a pus accent pe importanța sistemului de irigații, arătând care sunt pașii făcuți până acum pentru refacerea și dezvoltarea acestei infrastructuri vitale pentru agricultură. Totuși, a atras însă atenția că fermierii trebuie să găsească soluții pentru a prelua apa de pe canalele de care se ocupă statul.
„Am demolat prea mult în această ţară. Sistemul de irigaţiii este o mărturie. În fiecare zi se face ceva bun în România şi trebuie să ştim asta. În sistemul de irigaţii sunt multe de făcut, dar în sfârştit se face ceva, se construieşte. Se asigură apă gratuit de către stat, pe banii statului şi ai Uniunii Europene. Vrem să răspundem marelui obiectiv ştiut de toţi: cum să facem mai bine în România, să asigurăm consumul intern şi să şi exportăm“, a declarat Petre Daea.
Acesta a prezentat în detaliu proiectele pe care le derulează în acest sens. Astfel, în planul naţional de irigaţii sunt introduse 97 de sisteme necesare pentru a avea, până în 2020, cele două milioane de hectare irigabile. Anul acesta s-a început cu primele 40 de sisteme.
„Conceptul unitar de abordare ne obligă să facem, cu banii statului, circa un miliard de euro, întregul sistem necesar. Aceste 40 de amenajări trebuie însă talonate de lucrări secundare. Degeaba duci apa pe canal, dacă nu o poţi duce şi la plantă. Asociaţiile private sunt proprietarele sistemelor secundare necesare. Mergem cu aceste 40 pentru că asociaţiile private respective aveau sistemele secundare necesare“, a spus Daea, care a mai precizat că a doua etapă vizează alte 37 de amenajări.
„Suntem în proces de constituire a organizaţiilor de udători pentru a ajunge la nivelul celor 40 aflate deja în lucru. Dar eu nu sunt orb. Nu pot să nu văd că dau apă gratuit pe canale, iar fermierii aşteaptă să le şi irigăm culturile. E prea mult! Statul face investiţii majore, pompează apă, dar cred că trebuie găsite pe plan local soluţii de a duce apa de pe canal la plante. Voi verifica personal ca apa să nu treacă degeaba prin canale. Sunt soluţii. Văd că anul acesta am ajuns la 290 de agregate de pompare mobile care pot fi mutate oriunde. Ți-am dat apă gratuită, trebuie să o iei, să o foloseşti“, a mai declarat Petre Daea. El a făcut promisiuni și în ceea ce privește canalul Siret Bărăgan.
„Cât de curând veţi vedea primele cantităţi de apă pe acest canal care vor intra pe culturi. Am aşteptat 30 de ani, merită să aşteptăm câteva zile să vedem apa care ajunge pe culturi din acest canal, este în preocuparea noastră să folosim această mană cerească. Asigurarea apei pentru culturi este o problemă, această investiţie costă circa 5,5 miliarde euro pentru a fi finalizată, se judecă la nivelul nostru cum putem face ca acest sistem să fie valorificat. Nu este în planul de guvernare proiectul, dar nu este abandonat. Dovada va fi confirmată când veţi vedea apa din Siret pe acest canal şi pe culturile din judeţul Vrancea“, a încheiat Petre Daea.
Acest articol a fost publicat în numărul 20 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 21-27 mai 2018