În Bulgaria, tabloul este mai complicat, întrucât guvernul consideră că Bulgargaz și autoritatea de reglementare a gazelor au avut posibilitatea să scadă prețurile pentru consumatorii casnici bulgari, dar nu au făcut-o. Conducerea furnizorului de stat de gaze și a Comisiei de Reglementare din domeniul Energiei și Apei din Bulgaria au fost schimbate și împotriva lor au loc deja anchete, scrie Mediapool.
În același timp, imediat au fost demarate atacuri împotriva tranzacțiilor la bursă, făcute de noii șefi ai Bulgargaz. Acest lucru, precum și viitoarea renegociere a contractului Bulgariei cu Gazprom, escaladează și mai mult diviziunile pe axele: actuala – fosta conducere, guvern – business, autoritate de reglementare-consumatori. Și pentru a face lucrurile și mai confuze, există un conflict cu privire la problemele legate de gaze și în cadrul coaliției de guvernământ.
Guvernul susține că face totul în favoarea consumatorilor casnici și e în căutarea unor prețuri mai mici la gaze naturale pentru piața internă, spre deosebire de cea europeană, unde valorile la bursă rămân ridicate și sensibile la orice informație despre livrările Gazprom și despre desfășurarea de trupe rusești la frontiera cu Ucraina. GERB acuză guvernul că, prin acțiunile sale, are drept scop repoziționarea pe piața gazelor în favoarea altor jucători, care ar fi „noii intermediari”. Fostul șef al Bulgargaz, Nikolai Pavlov, susține, de asemenea, că scopul este ca „bucăți” din piața de gaze, controlate în prezent în procent de 95% de furnizorul de stat, să fie „mușcate” de comercianți privați.
Industriașii, despre care nu se poate spune că sunt cei mai mari fani ai lui Pavlov, au o părere similară. Ei sunt nemulțumiți de intențiile implicite ale ministrului bulgar al energiei, Alexander Nikolov, și ale viitorului șef al autorității de reglementare în energie, Stanislav Todorov, de a modifica prețul gazului pentru piața internă, astfel încât consumatorii casnici și termoficarea să rămână întotdeauna cu cele mai ieftine livrări, indiferent dacă sunt conform contractului rus sau azer (în funcție de condițiile pieței și dacă petrolul sau gazele au prețuri mai mici).
Angajatorii spun că acest lucru va duce la subvenții încrucișate, iar companiile vor plăti pentru gaze mai ieftine pentru consumatorul casnic, ceea ce contravine regulilor europene, și au amenințat că vor sesiza Bruxellesul. De asemenea, ei cred că, dacă rămân prețuri mari pentru business, asta înseamnă o revizuire majoră a pieței actuale.
Două posibilități
În prezent, Bulgargaz amestecă toate livrările securizate în fiecare lună – gaz azer și rusesc și altul, dacă s-a achiziționat așa ceva – cum ar fi gazul lichefiat în 2019 și din depozitul de gaze de la Ciren, în perioada iernii. Acest mix determină prețul mediu pe care furnizorul de gaze îl oferă pentru aprobare din partea autorității de reglementare în energiei. Este important de menționat că, după schimbarea contractului cu Gazprom, în martie 2020, prețurile acestuia sunt determinate de formula 70:30 – 70% este prețul spot de la două burse europene de gaze, iar 30% este prețul petrolului.
Pentru contractul azer, prețul este în întregime la prețul mondial al petrolului de acum câteva luni, iar acestea sunt în prezent mai mici decât cele ale gazului pe bursă. Până vara trecută, însă, situația era exact inversă.
Odată ce Comisia de Reglementare în Energie și Apă aprobă prețul lunar, acesta este aplicabil companiilor de termoficare, societăților de distribuție a gazelor și companiilor care au contracte pe termen lung cu Bulgargaz. Acest preț lunar este și un reper peste care compania de stat vinde pe bursele de gaze din Bulgaria, când există excedent zilnic.
Dacă se schimbă formarea prețurilor și industria se separă într-un alt segment cu cel mai scump gaz, vor exista două posibilități. Prima este că fabricile plătesc întotdeauna prețuri mai mari decât consumatorii casnici și calculează aceste costuri în prețul final al mărfurilor. A doua posibilitate – în loc să cumpere de la Bulgargaz, trec la contracte cu companii private de distribuție a gazelor sau încep să cumpere direct de la alți furnizori privați sau de la burse, dacă au capacitate de expertiză. Exact la asta se referă criticii guvernanților atunci când vorbesc despre intrarea de noi intermediari.
Care vor fi consecințele?
Trimiterea forțată a uzinelor la societățile de distribuție a gazelor naturale sau la bursă va priva de fapt Bulgargaz de unul dintre singurele sale active valoroase – contracte pe termen lung pentru achiziționarea de gaz rusesc și azer și contracte anuale de vânzare a acestui gaz natural. Bulgargaz va rămâne ipotetic să vândă doar companiilor de termoficare și companiilor de distribuție a gazelor – adică 30 la sută din consum va scădea, iar acesta este al businessului. Cu toate acestea, asta ar însemna că Bulgargaz nu va avea cui să îi să vândă așa-zisul „gaz scump”, în cadrul contractelor pe termen lung, și va trebui să-l pună doar la bursă. Doar că dacă uzinele au semnat deja contracte cu companii de distribuție a gazelor pentru „gaz ieftin”, nu va mai fi cine să cumpere de la bursă în baza unor contracte pe termen lung. Începe un cerc vicios și guvernanții nu au spus încă care este ieșirea pe care o văd.
Celălalt moment-cheie îl reprezintă contractele de furnizare a gazelor naturale. Cel cu consorțiul care prelucrează depozitul azer Shah Deniz II, pentru 1 miliard de metri cubi pe an, a fost activat la 31 decembrie 2021 și este pentru o perioadă de 25 de ani. Acolo ar exista de asemenea posibilitatea de a renegocia termenii și eventual cantitățile, dar întrebarea este dacă acest lucru ar fi profitabil. Până acum, azerii nu arată că sunt gata să crească aprovizionarea nu doar pentru Bulgaria, ci și pe piața europeană, în baza contractelor de până acum, având în vedere că prețurile acțiunilor europene par să rămână ridicate și în primăvară. Ofertele sunt pentru cantități „la prețuri de piață”.
Despre negocierile cu rușii
Cel mai important contract în acest moment este cel care expiră la sfârșitul anului 2022 cu Gazprom Export. Era clar că noul guvern ar dori ca oamenii săi de încredere să poarte negocierile dure cu monopolistul rus și, din acest punct de vedere, schimbările de la Bulgargaz par normale. Este însă îngrijorător faptul că ministrul energiei, Alexander Nikolov, le-a declarat jurnaliștilor, la sfârșitul săptămânii trecute, că abia acum se vor face analize despre ce termen de contract vom cere, pentru ce cantități anuale și prin ce formulă se va determina prețul. Fostul șef al Bulgargaz a declarat deja că, dacă nu va exista un nou contract cu Gazprom până la sfârșitul lunii mai, livrările vor fi amenințate. Motivul declarației sale este faptul că anul pentru gaze conform actualului contract începe la data de 1 octombrie, iar aceasta este data de începere a contractelor pe termen lung cu contractorii de la Bulgargaz. Adică Bulgargaz trebuie să fi calculat ce cantități va avea și de unde pentru a putea oferi businessului oferte pentru perioada 1 octombrie 2022 – 30 septembrie 2023 (dacă între timp o modificare a formării prețurilor nu împinge consumatorii industriali către companiile de distribuția a gazului), pentru a putea să facă deja și cererile către Gazprom.
Se apropie deja jumătatea lunii februarie și guvernul lui Kiril Petkov nu prea are timp să analizeze ce vrea să le ceară rușilor. Apoi, depinde dacă Gazprom va fi înclinat să accepte noile condiții cerute de Bulgaria. Negocierile anterioare privind contractul de gaze, care s-au încheiat în martie 2020, au început în iunie 2019 și au fost destul de tergiversate de către Gazprom. Potrivit unor experți, este bine ca Bulgaria să ceară o reducere a componentei spot în formula prețului la 50:50 – dar nu este clar dacă rușii vor fi de acord. Astfel, de exemplu, în negocierile anterioare, Gazprom nu a acceptat cererile lui Pavlov de a schimba anul pentru gaze, iar acesta să înceapă la 1 ianuarie, nu la 1 octombrie. De asemenea, este crucial ce cantități vor fi prevăzute în contract. Până acum, sunt de aproximativ 3 miliarde de metri cubi, adică consumul mediu anual în Bulgaria, cu variații în cereri, dar cu clauză „take or pay”.
În 2021, consumul anual este de așteptat să fie de 3,5 miliarde de metri cubi, datorită companiilor care operează la capacități mai mari, care beneficiază de prețurile mai mici la gaze în Bulgaria față de cele din regiune. Cu alte cuvinte, este clar că creșterea consumului vine în principal din industrie, gazificarea nu merge foarte repede, dar rămâne de văzut cum o eventuală modificare a prețurilor pentru business va afecta consumul în ansamblu.
În afară de asta, ar trebui să fie clar cum vor fi instalați cei 500 de milioane de metri cubi de gaz lichefiat planificați de la terminalul de lângă Alexandroupolis, pentru care Bulgargaz a rezervat o capacitate și se preconizează că instalația va fi operațională în 2024. Furnizorul de stat ar trebui, de asemenea, să fie întotdeauna gata să monitorizeze piețele și fluxurile de gaze în căutarea celor mai ieftine cantități și să poată înlocui sau curăța volumele în exces către comercianți sau consumatori, inclusiv în alte țări.
Așteptăm viziunea
Chiar dacă Pavlov expune în exces nevoia unui nou acord cu rușii până la sfârșitul lunii mai, este extrem de important ca, foarte repede, guvernul sau Ministerul Energiei să-și prezinte analizele și viziunea pentru piața gazelor, iar asta nu doar în contextul livrărilor Bulgargaz, ci și a liberului schimb în general. Participanții de pe piață consideră că nu este nevoie de schimbări radicale, ci de ajustări în tranzacționarea la bursă, pentru a o face mai competitivă și mai transparentă. Potrivit acestora, Bulgargaz ar putea fi obligată să vândă la bursa Balkan Gas Hub cantități mai mari în programul de eliberare, care în prezent cresc în fiecare an. De asemenea, ei sunt de părere că atunci când se tranzacționează la bursă ar trebui lăsată o fereastră mai mare pentru licitare, să nu aibă loc tranzacții în 3 secunde, ceea ce sugerează manipulare și înțelegeri interne, despre care autoritatea de reglementare în energiei a spus, în urmă cu o zi, că începe verificări.
Potrivit jucătorilor de la bursă, problema nu este că Bulgargaz își vinde cantitățile excedentare pe piața liberă și este absolut normal ca un comerciant de gaze să exporte apoi volumele achiziționate la prețuri mai mari pentru a obține profit. Ei consideră că furnizorul de stat de gaze, dacă dorește să se dezvolte, trebuie să candideze pentru licențe de tranzacționare în România și în Grecia și să poată juca pe bursele de acolo, să colecteze direct diferențele de preț în cadrul contractelor sale rusești și azere. Fără îndoială, lunile următoare vor fi marcate de turbulențe în sectorul gazelor. Și este important ce politici va urma guvernul și cum le va susține.
