Este cel de-al 4-lea summit organizat de Alianță Nord Atlantica de la declanșarea conflictului de către Rusia, în februarie 2022.

Întrebarea cea mai spinoasă la care liderii Alianței trebuie să răspundă este  apartenența ucraineană și suedeză la NATO. Când ? Dacă ? În ce condiții ?

Această întâlnire ar trebui să deschidă discuțiile asupra strategiei  NATO pentru lunile următoare. E nevoie de o decizie clară privind mijloacele de producție în materie de armament în condițiile în care este evident că industria de război trebuie relansată. Războiul din Ucraina a scos în evidența faptul că țările occidentale trăiau încă în vremea globalizării fericite înainte de război și că nu dispun nici de armament, nici de muniție suficientă pentru un conflict de durată.

În tranșeele din Donbass se duc în aceste zile lupte de nivelul primului și al celui de-al doilea război mondial în care arma cea mai eficientă este artileria. Or, dacă Rusia are încă rezerve -unele din al doilea război mondial – occidentul pare să fi ajuns cu propriile stocuri  la limita critică.

Așadar liderii occidentali trebuie să dea un răspuns privind sprijinul pe care îl pot acorda efortului de război ucrainian, proporția în care fiecare va participa, ce tip de material militar va fi livrat, ce tip de muniție ?

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cere demult o creștere a finanțării organizației. Rare sunt țările care respectă angajamentul luat în 2014 (doar 11 din  32), conform căruia fiecare membru ar trebui să aloce apărării echivalentul a 2% din PIB.

Zelensky insistă ca, la finalul summitului, să existe o invitație oficială pentru aderarea Ucrainei la NATO. Acest lucru nu se va întâmpla chiar dacă Kievul va primi garanții importante de securitate, apropiate de cele pe care le oferă statutul de membru. Nu se așteaptă un calendar precis de aderare dar e posibil să se consfințească deschiderea porților Alianței Nord Atlantice pentru Ucraina « la sfârșitul războiului ».

Franța și « autonomia europeană »

Va fi interesant de urmărit atitudinea Franței și de monitorizat declarațiile lui Emmanuel Macron. Atitudinea președintelui francez a evoluat semnificativ în decursul ultimului an și jumătate. În lunile care au urmat invaziei ruse, Parisul a încercat să mențină un dialog cu Moscova, rămânând totodată la o distanță respectabilă de NATO. Emmanuel Macron a fost în trecut destul de critic la adresa organizației, despre care în 2019 spunea că este  în stare de  „moarte cerebrală”.

Astăzi, chestiunea apartenenței Ucrainei la NATO nu mai este tabu, iar  Emmanuel Macron nu ezită să o evoce, măcar pe termen lung. „Avem nevoie de o cale, cel puțin, către această calitate de membru ”, a spus el.

Printre celelalte subiecte pe care ar trebui să le abordeze Franța se numără și posibilitatea ca țările europene să aibă o formă de autonomie față de Statele Unite.  „Mai degrabă decât termenul de « autonomie strategică », extrem de sensibil, va fi utilizat cel mai probabil cel de „pilier european” în cadrul Alianței Atlantice”, crede Pierre Haroche, specialist în politica de apărare a UE .

« Dacă Kievul ar intra în NATO în plin conflict, n-am afla în război cu Rusia»

Americanii au o poziție prudentă față de subiectul central al summitului. Joe Biden crede că Ucraina nu poate adera la NATO înainte de încheierea războiului cu Rusia. „Nu cred că există unanimitate în cadrul NATO pentru a decide dacă admite sau nu Ucraina în Alianță acum, în mijlocul unui război ”, a spus președintele SUA într-un interviu la CNN. Statele membre „se angajează să apere fiecare centimetru din teritoriul NATO. Este un angajament pe care l-am luat cu toții, indiferent ce. Dacă Ucraina ar intra în NATO în timp ce războiul continuă, am fi în război cu Rusia”.

Biden se pronunță însă pentru o aderare a Ucrainei la Alianța Atlantică o dată ce războiul se va termina. „Cred că trebuie să trasăm o cale rațională ca Ucraina să se califice pentru aderarea la NATO”, a spus el, reamintind că înainte de război a respins presiunile președintelui rus Vladimir Putin pentru ca NATO să se angajeze să nu integreze Ucraina.

Controversatele muniții cu dispersie

Pe de altă parte, președintele american, care va participa și el la summitul de la Vilnius, a asigurat că Statele Unite și aliații săi vor continua să ofere Ucrainei ajutorul și sprijinul în fata invaziei ruse.

Biden și-a justificat, de asemenea, decizia de a livra Ucrainei muniții cu dispersie, care sunt interzise de un număr mare de țări, inclusiv de aliații europeni din NATO. Președintele american a amintit că Rusia a folosit ea însăși aceste muniții în Ucraina. Nici Rusia, nici Ucraina și nici SUA nu sunt membre ale documentului internațional care interzice acest tip de muniție la care au aderat peste 100 de state din lume.

La întrebarea unei jurnaliste care dorea să știe de ce s-a luat aceasta decizie controversată, după bunul sau obicei, Biden a lansa din mers « (ucrainienii) nu mai au muniție ».

Suedia: Biden e sigur că va convinge Turcia

Un alt candidat la aderare, Suedia, are șanse mai mari de a se alătura alianței transatlantice în viitorul apropiat. Suedia are în acest moment un statut specific de țară invitată, care îi acordă în special dreptul de a participa la reuniunile organizate de NATO. Cererea Stockholmului, formulată oficial în primăvară, trebuie totuși ratificată iar pentru aceasta va avea nevoie de sprijinul tuturor membrilor. Dacă marea majoritate este în favoarea aderării, două țări se opun în prezent acestei extinderi a organizației : Ungaria și Turcia.

La  Budapesta se  digeră greu criticile Suediei fată de regimul lui Viktor Orban pentru încălcările repetate ale statului de drept. Pe partea turcă,  Ankara deplânge o formă de complezență suedeză față de militanții kurzi, aflați  în vizorul Turciei. „Cum poate contribui la NATO un stat care nu se distanțează de organizațiile teroriste?” , a lansat, retoric, săptămână trecută președintele turc Recep Tayyip Erdogan.

Președintele american s-a declarat, în schimb, optimist.

„Turcia caută să-și modernizeze avioanele F-16, a explicat Biden, la fel și Grecia. Încerc să ajung la un acord care să întărească NATO în ceea ce privește capacitatea militară a Greciei și Turciei și care să permită Suediei să intre în Alianță. Este în desfășurare, dar nu s-a terminat încă”.