În urma unei serii de materiale publicate de Capital, Salve a decis să ne trimită câteva precizări sub forma unui drept la replică. Reproducem mai jos, integral, poziţia Salve dar şi citatele din textele noastre(cu caractere Italice). Toate formulările aparţin specialiştilor Salve
„Zeci de mii de oameni au plătit câte 65 de lei pentru a înscrie în cursa pentru comisioanele de la companiile de asigurări. Ideea era că noua lege a sănătăţii va înlocui Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu companii private de asigurări”
Oamenii înscrişi în Salve Club plăteau taxa de 65 de lei pentru a asista la un training de vânzări. Această sumă acoperea cheltuielile cu închirierea sălii şi trainerul.
În plus, această sumă nu se mai plăteşte începând cu 12 ianuarie 2012! Redactorul dvs foloseşte informaţii care nu sunt actuale.
„A urmat apoi Salve Card, un card de reduceri fără reduceri”
Salve Card este un card naţional care cuprinde o reţea mare de parteneri, în număr de 1015 , care oferă reduceri de până la 100% la serviciile lor. Lansarea acestui card a făcut, de altfel, obiectul unei conferinţe de presă, la Bucureşti, pe 13 martie, la care redactorul dumneavoastra a fost invitat. Dânsul a confirmat participarea, vorbind direct cu Gabriela Malcinschi, reprezentantul firmei noastre de PR, însă nu a venit la conferinţa de presă, deşi ar fi avut, acolo, ocazia, să pună, alături de ceilalţi 17 jurnalişti prezenţi, toate întrebările pe care dorea să le pună, în mod direct şi nemijlocit, pentru a-şi putea face meseria în mod profesionist.
De altfel, în ajunul acelei conferinţe de presă, dl Şerban Buşcu mai publicase un articol tendenţios, despre Salve Card, fără măcar sa încerce să contacteze compania, nici în mod direct, nici firma de PR, pentru un punct de vedere. Normele deontologice cer ca atunci când scrii despre un subiect, să consulţi toate părţile implicate. Mai mult, dl Buscu a avut o conversaţie telefonica cu Gabriela Malcinschi, şi nu a pomenit măcar acel articol, darămite să solicite un punct de vedere, cum ar fi fost normal, din punct de vedere jurnalistic.
„După cum se poate vedea în imaginea din text, culorile folosite de Salve pentru Avita sunt exact aceleaşi cu cele din sigla Aviva. În plus, dimensiunile siglei sunt aceleaşi iar plasarea semnului de marcă înregistrată este identic ca să punem la socoteală asemănarea evidentăde nume. Avita se presupune că va vinde produse naturiste bogate în vitamine şi va face, în stitulul consacrat de Salve şi “cursuri de perfecţionare în nutriţie”.
Sigla Avita International provine din Slovacia şi este marcă înregistrată pe teritoriul Europei. La ora acesta funcţionăm în 4 pieţe din Europa unde de asemenea folosim aceasta siglă. În România există o companie de sucuri carbogazoase care se numeşte Avita şi care este chiar mai asemănătoare decât noi în siglă.
„Există însă două mari probleme dintre care una chiar serioasă.Produsele vândute nu par a fi analizate de niciun laborator de specialitate şi nici nu au avizul Ministerului Sănătăţii.”
Produsele se comercializează deja de 2 ani în Europa şi sunt avizate în toate ţările unde le vindem. De asemenea, în România, sunt certificate conform prevederilor ordinului comun MAPDR nr 1228/2005, al MS nr 244/2006 şi al ANSVSA nr 63/2006 de către Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare!
„În al doilea rand cursurile de specialitate nu se ştie de cine vor fi predate dar probabil că o vor face oameni care nu au niciun fel de legătură cu domeniul dacă ne uităm la experienţele anterioare a ale CEO-ului cu iz penal Călin Donca Oncioiu.”
Aceste consideraţii sunt pure speculaţii, nebazându-se pe nicio dată oficială sau argument concret. Redactorul dvs, dl Şerban Buşcu, s-ar fi putut adresa cu întrebări direct companiei, pentru a afla răspunsurile şi a nu folosi formulări „probabil că”.
Interesant este că cei de la Salve, printr-un broker căruia între timp i-a fost ridicat avizul de funcţionare, au avut în trecut afaceri cu cei de la Aviva.“ Mergeau peste tot şi propunea afaceri grandioase şi complexe.
Doreau de cele mai multe ori asigurări de viaţă personalizate, branduite pentru membrii lor. Aşa s-a întâmplat şi la Aviva în urmă cu doi ani. Ulterior s-a dovedit a fi totul o ţeapă. Au încheiat asigurări fictive cu zecile de mii, au plătit o lună două din banii lor şi după aceea adio. Gaura este de câteva milioane bune de euro.”, spune o persoană apropiată situaţiei. Reţeta bazată pe asigurări fictive a mai fost aplicată şi încazul altor companii cum ar fi Generali Asigurări.
Brokerul nu a trimis spre CSA în termen un set de rapoarte, din această cauză i s-a ridicat licenţa, lucru uşor de găsit şi pe siteul oficial al CSA.
Care sunt argumentele pentru o acuzaţie atât de gravă cum ar fi asigurările fictive, sau gaura de „cateva milioane bune de euro”? Cum vă explicaţi că în acest caz, Aviva şi respectiv Generali Asigurari nu declara nimic oficial şi nu fac acţiuni în judecată?
Avem dreptul să spunem că aceste afirmaţii sunt false, iar o aşa-zisă mărturie „anonimă”, poate fi o mărturie inventată, în măsura în care nu este susţinută sub o identitate reală. Compania Salve Broker nu are nicio datorie spre Aviva sau Generali Asigurări!
“De altfel, datele personale ale membrilor Salve (în primul rând CNP-ul) reprezintă bunul cel mai de preţ care îi intertesează pe coordonatorii afacerii. Posesorii acestor date se pot trezi oricând că au cumpărat o asigurare, o maşină sau chiar că au făcut un credit fără să ştie. Acesta este riscul cel mai mare la care se expun cei care aleg să se înscrie în Salve. Istoricul CEO-ului cu iz penal Oncioiu este plin de proiecte piramidale care se ocupau cu dezvoltarea profesională, care s-au învârtit în zona asigurărilor şi care s-au dovedit a fi pierzătoare pentru majoritatea membrilor. Oncioiu şi ai lui nu au vândut nciodată ceva concret.
Pe ce vă bazaţi atunci când afirmaţi că posesorii acestor date se pot trezi oricând că au cumpărat o asigurare, o maşină sau că au făcut un credit? În măsura în care nu puteţi cita măcar un sigur caz căruia să i se fi întâmplat, afirmaţiile din articol rămân, şi acestea, pure speculaţii, şi acuzaţii grave nefondate.
Firma a lansat şi un card de reduceri la servicii medicale. „Pentru doar 130 de lei ai reduceri depână la 90% la cabinete din toată ţara şi, în plus, dacă convingi alţi oameni, primeşti un bonus“,arată prezentarea. Capital a sunat la aproape toate cabinetele din Bucureşti la care se presupune că ar funcţiona cardul, iar răspunsul a fost, în cel mai bun caz, că au auzit de Salve, dar despre reduceri nici nu se pune problema.
În acest moment Salve Card are acorduri cu 1015 companii de sănătate din Bucureşti şi din ţară, care oferă reduceri la servicii medicale până la 100%.
Articolul publicat în Capital cuprinde multe de informaţii nerealiste, false şi răuvoitoare la adresa Salve Club, a conducerii Salve Club si a membrilor Salve Club. Pentru corecta informare a cititorilor dumneavoastră, prezentam punctul de vedere al Salve Club, precum şi o serie de completări şi dezminţiri. Tonul răuvoitor al acestui articol se poate citi din formulari tendentioase de tipul „se pare ca”, „probabil”, si alte sintagme care tin de domeniul parerilor, si nu a unor constatari pe baza unor argumente.
Articolul foloseste surse care nu se pot verifica si contine o multitudine de interpretari personale. In plus, autorul pare a avea o problema personala cu aceasta companie.