Echipa ministerului a survolat aceste zone pentru vizualizarea efectelor tăierilor ilegale şi a celor de reconstrucţie ecologică, dar şi pentru a observa, ceea ce este considerată cea mai mare zonă de sălbăticie din Europa, informează un comunicat al ministerului de resort. 

Potrivit sursei citate, cu o suprafaţă combinată de peste 200.000 de ha, această zonă ar putea deveni o arie naturală protejată sălbatică, la fel de emblematică pentru Europa, cum este Yellowstone pentru SUA sau Parcul Naţional Serengeti pentru Africa. 

"M-am reîntors în zona munţilor Făgăraş, de data aceasta însoţită de experţi internaţionali şi locali, pentru a vedea dimensiunea tăierilor ilegale de păduri în această zonă. Cu această ocazie am discutat cu specialiştii despre oportunitatea ca munţii Piatra Craiului, Făgăraş, Leaota şi Iezer-Păpuşa să constituie nucleul unui viitor parc naţional emblematic, un adevărat Yellowstone al Europei! Viziunea acestui proiect pe termen lung este de a onora România pentru extraordinarul său capital natural prin crearea unui parc naţional unic în Europa, atât prin dimensiune, cât şi prin bogăţia diversităţii faunistice şi floristice", a declarat Cristiana Paşca Palmer. 

La acţiune au participat atât reprezentanţi ai organizaţiei neguvernamentale americane Environmental Investigation Agency (EIA), cât şi specialişti locali care susţin această idee. 

În cadrul discuţiilor ministrul Mediului a făcut referiri şi la beneficiile comunităţilor locale în contextul în care acest proiect ar putea fi realizat. 

"Este o oportunitate extraordinară de dezvoltare pentru comunităţile locale, prin eco-turism şi alte activităţi de economie verde care pot fi atrase în zonă. Peste 450 milioane de oameni trăiesc la o distanţă de maximum 3 ore de zbor de această zonă, ceea ce reprezintă un potenţial turistic imens. Susţin această iniţiativă şi, împreună cu echipa Ministerului Mediului, vom colabora activ cu partenerii noştri pentru a face paşi concreţi ca acest proiect să prindă contur", a menţionat ministrul Mediului. 

România adăposteşte cele mai valoroase ecosisteme din Europa pe nu mai puţin de 1,6 milioane de hectare (rezervaţii ştiinţifice, rezervaţii naturale, parcuri naţionale, parcuri naturale, monumente ale naturii), la care se adaugă Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, cu cele 580.000 de hectare. 

Ariile naturale protejate înfiinţate în ţara noastră, inclusiv siturile Natura 2000 – arii naturale protejate de interes European – reprezintă 23% din suprafaţa ţării, iar din acest areal pădurile reprezintă 45% din fondul forestier naţional. Parcurile naţionale şi naturale (fără Delta Dunării) reprezintă doar 5% din suprafaţa României. 

AGERPRES