Articolul fostului secretar al apărării, Jim Mattis, care îl acuză pe președintele american că divizează țara cu felul lui de a gestiona manifestațiile, face valuri în continuare. Joi, 4 iunie, senatoarea republicană de Alaska, Lisa Murkowski, a dezvăluit că “îi este greu” să se decidă să voteze pentru Donald Trump în noiembrie, estimând că rechizitoriul coroziv contra președintelui american publicat de fostul șef al Pentagonului este “adevărat” și “necesar”

„Donald Trump nu se aștepta ca Jim Mattis, care și-a respectat întotdeauna datoria de rezervă, să se poziționeze atât de clar”, afirmă specialistul în Statele Unite Jean-Éric Branaa, cadru didactic și cercetător la universitatea Panthéon-Assas, contactat de FRANCE 24. “Și în vreme ce Trump vrea să apară ca o figură autoritară, acest general foarte respectat a venit să-i sancționeze strategia”.
Articolul lui Jim Mattis a fost deosebit de incisiv. “În timpul vieții mele, Donald Trump este primul președinte care nu încearcă să-i unească pe americani, care nici măcar nu încearcă să se prefacă că încearcă”, a scris el într-o declarație postată oline pe 3 iunie de revista “The Atlantic”. “În schimb, încearcă să ne divizeze”, adaugă fostul general al Marines.

Fostul secretar al apărării se referă la ziua de 1 iunie. În acea zi, după ce a evacuat cu forța manifestanții care se găseau în fața Casei Albe, președintele american s-a dus pe jos în fața bisericii St John cu Biblia în mână, pentru a-și anunța intenția de a recurge la soldați pe teritoriu american pentru a restabili ordinea.

Donald Trump „nu și-a ascuns disprețul pentru dreptul de a manifesta pașnic”

În opinia generalului Douglas Lute, membru al Consiliului de Securitate Națională al lui George W. Bush și al lui Barack Obama, inetervievat de “New York Times”, opertiunea de comunicare a lui Donald Trump traversând Lafayette Square, părculețul de lângă Casa Albă, alături de secretarul apărării, Mark Esper, și de șeful statului major al armatelor, Mark Milley, a fost elementul declanșator. După părerea lui, președintele “a depășit în acea zi linia” în materie de utilizare a armatei în scopuri de politică partizană.

De atunci, luarea de poziție a lui Jim Matiș a eliberat cuvântul în cadrul armatei. Fostul șef al statului major al armatelor, Martin Dempsey, a scris pe Twitter că țara “nu este un câmp de bătălie” și că “cetățenii săi nu sunt un dușman”. Nu contează obiectivul urmărit de Donald Trump la acea vizită (în fața bisericii), el nu și-a ascuns disprețul pentru dreptul de a manifesta pașnic în această țară”, a scris un alt fost șef de stat major al armatelor, Michael Mullen, într-un articol publicat în “TheAtlantic”. La fel, fostul general John Allen a afirmat că amenințarea lui Donald Trump de a utiliza armata pe pământ american te face să te gândești la “ce se întâmplă în regimurile autoritare”. “Asta nu se întâmplă în Statele Unite și noi nu ar trebui s-o tolerăm”, a adăugat el.

Să vezi atâtea critici exprimate public nu este fără importanță. Donald Trump nu are interesul, politic, să ridice împotriva lui armata, tradițional conservatoare și foarte respectată în electoratul republican. Decizia sa, de joi, 4 iunie, de a trimite acasă trupele venite să se poziționeze în afara Washingtonului pare să fie semn că recentele critici au fost auzite.

“Armata face parte din AND-ul partidului republican și Donald Trump a înțeles-o bine în campania sa din 2015-2016”, subliniază Jean-Éric Branaa. “El a promis să se înconjoare de generali la Casa Albă – ceea ce a și făcut – și a propulsat bugetul armatei la niveluri niciodată atinse. A apărut ca prietenul militarilor. Și atunci, să vadă acum că generalii devin ezitanți față de el este o problemă”.

“Să avem curajul convingerilor noastre s-o spunem sus și tare”

Mai ales dacă efectul de bulgare de zăpadă cuprinde Congresul. Căci după atacurile venite de la armată, limbile încep să se dezlege la republicanii moderați, cum au arătat spusele senatoarei Lisa Murkowski.
“Am considerat că vorbele generalului Mattis sunt adevărate, cinstite, necesare și n-au făcut decât să întârzie prea mult”, a declarat ea, joi, 4 iunie, unor jurnaliști în Congres. “Mi s-a părut că ajungem poate în punctul în care putem fi mai cinstiți față de îngrijorările pe care le păstrăm în noi și să avem curajul convingerilor noastre și s-o spunem sus și tare”.
Jurnaliștilor care o întrebau dacă intenționează să voteze pentru realegerea lui Donald Trump în noiembrie, le-a mărturisit: “Am încă probleme cu asta. E mult timp de când am probleme cu asta”.
Asemenea declarații sunt rarisime în tabăra republicană, rămasă în mare măsură fidelă președintelui american în timpul precedentelor crize, inclusiv în procesul lui de destituire – cu excepția notabilă a lui Mitt Romney. “Până acum, era un bloc în spatele lui Donald Trump, eventualii critici în interiorul partidului erau discreți, dar acum, aceștia încep să vorbească deschis”, notează Jean-Éric Branaa. “Or, riscul pentru Donald Trump este să se concentreze pe nucleul dur. Și chiar dacă acesta rămâne un sprijinitor necondiționat al președintelui, ar putea să nu fie suficient în noiembrie”.