Credincioșii au parte de vești bune. Moaștele Sfintei Ana, mama Sfintei Fecioare Maria, vor fi aduse în România pentru prima dată. Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia a anunțat deja lăcașurile de cult unde va fi expusă racla.
Moaștele Sfintei Ana vor ajunge pentru prima dată în România în acest an. Până acum, moaștele mamei Sfintei Fecioare Maria nu au părăsit Italia. Ele au fost păstrate în această țară încă din secolul al XV-lea.
Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia este cea care a făcut anunțul, prin intermediul unui comunicat de presă. Instituția bisericească spune că moaștele Sfintei Ana vor ajunge la noi în țară în cursul săptămânii viitoare. Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia mai spune că acestea vor ajunge la lăcaşuri de cult greco-catolice şi ortodoxe.
În comunicat, instituția bisericească mai spune că „sărbătoarea celor două hramuri de la Mănăstirea Oaşa (Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon, în 27 iulie – n.r.) şi metocul ei, Schitul Găbud (Adormirea Sfintei şi Dreptei Ana, în 25 iulie – n.r.) va fi încununată şi înfrumuseţată prin aducerea Moaştelor Sfintei Ana din Italia, de la Bologna, la cele două aşezăminte monahale”.
Credincioșii trebuie să știe că racla cu Sfintele Moaște va fi adusă și la Catedrala Arhiepiscopală din Alba Iulia, acolo unde oamenii se vor putea închina la ea.
Sfintele Moaște ale Sfintei Ana vor ajunge în România luni, 24 iulie
Moaștele vor ajunge luni seara la Schitul „Sfântul Ioan Evanghelistul” din Găbud, urmând ca miercuri, 26 iulie, să fie transportate la Catedrala Arhiepiscopală din Alba Iulia. Acolo, ele vor putea fi expuse pentru închinare între orele 16.00 și 20.00, în funcție de numărul de credincioși, potrivit programului care a fost făcut public. În ajunul prăznuirii „Sfântului Mare Mucenic Pantelimon”, acestea vor fi transportate la Mănăstirea Oașa și vor rămâne acolo până a doua zi.
Trebuie menționat că moaștele Sfintei Ana vor fi venerate timp de câteva ore la Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime” din Blaj înainte de a fi transportate în locațiile ortodoxe enumerate mai sus.
O echipă a Arhiepiscopiei catolice din Bologna însoțește relicvele, care includ o bucată din craniul sfintei care are arcada sprâncenei drepte, cu binecuvântarea cardinalului Matteo Maria Zuppi.
Relicva a fost donată în 1435 de regele Angliei
În 1435, Henric al VI-lea Plantagenet, rege al Angliei, a dăruit această relicvă a Sfintei Ana Fericitului Nicola Albergati, episcop de Bologna, care fusese trimis de Papa Martin al V-lea într-o misiune diplomatică pentru a pune capăt așa-numitului „Război de o sută de ani” dintre Coroana franceză și cea engleză. Cea de-a patra cruciadă avusese loc cu două secole înainte, iar artefactele aparțineau dinastiei Plantagenet, ai cărei membri participaseră la aceasta.
Mănăstirea Certosa, unde Nicola Albergati își începuse viața monahală și unde existau restricții stricte, cu posturi și privegheri aspre, a primit relicvele la întoarcerea sa la Bologna.
„Întrucât femeile nu puteau intra în mănăstire, călugării au mutat Sfintele Moaştele într-o biserică pe care o deţineau în interiorul oraşului. În urma desfiinţării mănăstirilor din nordul Italiei de către Napoleon, Sfintele Moaşte au fost transferate în Catedrala Mitropolitană din Bologna.
Altarul în care acestea sunt păstrate în prezent a fost amenajat prin contribuţia unor mame creştine, în cinstea celei care a fost mama Sfintei Fecioare Maria şi bunica Mântuitorului Iisus Hristos. Până astăzi, capul Sfintei Ana nu a părăsit niciodată Bologna”, se menţionează în comunicat.
Pentru că Sfânta Ana a născut la bătrânețe, după mult post, rugăciune și lacrimi, ea este venerată ca sfântă ocrotitoare a mamelor și a copiilor.