Un nou război la granița cu România?

Situația tensionată de la granița cu România dintre Kosovo și Serbia are implicații regionale semnificative și poate contribui la destabilizarea regiunii Balcanilor. Disputa este una îndelungată, iar progresul către o rezolvare pașnică s-a dovedit a fi dificil, scrie jurnalistul Cristian Unteanu într-o opinie pentru Adevărul.

„Lucrurile par să escaladeze acum și să se apropie de punctul de fierbere anticipat de altfel de luni și luni de zile, fără ca nimeni să poată reacționa corespunzător.

Și așa s-a ajuns, la peste 28 de ani de la stabilirea misiunilor prin care UE și NATO încercau să găsească o soluție convenabilă, la nevoia de revenire foarte aproape de punctul de plecare, semn al unui eșec major și al pierderii majore de teren împotriva mișcărilor naționaliste violente care-și pregătesc reintrarea în joc, ca odinioară, de fiecare parte cu forțe paramilitare bine organizate și cu îndelungată pregătire de luptă de gherilă”, scrie jurnalistul.

Uniunea Europeană este preocupată de escaladarea tensiunilor din regiunea Balcanilor, iar răspunsul dat de J.Borrell, șeful diplomației europene, este profund semnificativ în acest sens. El a spus că UE este gata să discute despre „măsuri punitive” împotriva Serbiei dacă Belgradul nu se conformează cererilor venite de la Bruxelles.

„Confirmă astfel zvonurile lansate de diverse surse diplomatice din capitala Europei care spun că cel puțin opt State Membre sunt în favoarea unei decizii rapide de introducere de măsuri punitive împotriva Serbiei deoarece se estimează că existe suficiente dovezi care să probeze că reprezentanți ai statului sârb s-ar afla în spatele „atacului terorist” executat de un grup de sârbi înarmai împotriva poliției din Kosovo pe 24 septembrie”, mai spune Cristian Unteanu.

UE monitorizează situația cu mare atenție

În cadrul reuniunii reprezentanților pe politică externă din cele 27 de state care s-a desfășurat la Bruxelles pe 26 septembrie, surse spun că diplomați din Olanda, Belgia, Finlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Republica Cehă și Polonia ar fi solicitat în mod ferm asemenea măsuri.

„Monitorizăm cu atenție dacă Serbia își îndeplinește angajamentele în ce privește calmarea tensiunilor din nordul Kosovo și dacă vom considera că Belgradul nu se conformează, atunci suntem gata să introducem măsuri punitive împotriva Serbiei … e vorba de măsuri politice și financiare printre acestea numărându-se suspendarea vizitelor la nivel înalt și organizarea de evenimente, excepție făcând cele din cadrul dialogului cu UE.

Aceste măsuri au și un impact asupra sprijinului financiar pentru Kosovo…Suspendarea este temporară și reversibilă și va lua sfârșit imediat după ce au lo9c măsuri de dezescaladare în teren.

În același timp, monitorizăm îndeaproape dacă Serbia îndeplinește cerințele formulate de UE și, în cazul în care nu se conformează, suntem gata să luăm măsuri la nivel de UE”.

O nouă escaladare prin atacul din nordul Kosovo

Pentru ca scenariul escaladării să fie perfect în tradiția mai vechilor confruntări tragice din zonă, evenimentul care a provocat ridicarea de scuturi este un atac armat urmat de un asediu împotriva mănăstirii ortodoxe Banjska din nordul Kosovo, ceea ce a avut, cum se sconta, un efect dramatic asupra comunităților ortodoxe de o parte și alta a graniței cu Serbia, aducând în prima linie și o implicare cu cerere de intrare la luptă din partea unor clerici care cer răzbunare, mai punctează Unteanu.

În acest context al tensiunilor de la granița cu România, NATO a luat decizia de a suplimenta efectivele misiunii KFOR.

Aceștia au mandatul „de a lua toate măsurile necesare pentru a menține un mediu de securitate, siguranță și libertate de mișcare pentru toți locuitorii din Kosovo …Vreau să fiu optimist și să cred că ce s-a întâmplat va face părțile să acționeze mai înțelept. Dacă asta nu se va întâmpla, KFOR va acționa mai mult”, după cum a spus generalul Michele Risticcia, adăugând că acum situația din nordul Kosovo este calmă dar „foarte instabilă”.