Criza financiară şi creşterea fiscalităţii pe angajator transformă salariaţii şi mai ales managerii de pe poziţiile medii şi înalte în Persoane Fizice Autorizate.
Fără a avea neapărat legătură cu numărul semnificativ de manageri români care au ales să părăsescă multinaţionalele în prag de criză, statisticile Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) arată o creştere importantă a numărului de persoane fizice înregistrate.
Aşa cum a mai menţionat Capital, cea mai mare creştere se înregistrează în domeniul agriculturii şi pisciculturii, dar acelaşi fenomen se înregistrează şi în servicii sau în IT&C, mai ales în rândul middle şi top-managementului. Cu alte cuvinte, companiile preferă să-şi treacă angajaţii de pe contracte individuale de muncă pe contracte de persoană fizică autorizată (PFA).
„Nu doar preferă, ci în multe cazuri companiile chiar îşi obligă angajaţii să treacă pe PFA. E mai avantajos pentru firmă. Dacă nu sunt de acord, pot pleca acasă“, spune George Butunoiu, headhunter şi consultant în resurse umane, unul dintre posibilele motive ale plecării unor manageri din diverse companii. „Aceste măsuri sunt luate în special la nivel de top şi middle management, deoarece angajaţilor mai mici le e greu să se descurce cu astfel de contracte, iar pe de altă parte, se realizează economii mai consistente la nivelul angajaţilor de top“, adaugă Butunoiu.
În opinia consultantului, tendinţa de a schimba contractele individuale de muncă cu cele de tip PFA sau alte asemenea contracte se va accentua în perioada următoare. Potrivit ONRC, la sfârşitul primelor două luni ale lui 2008 erau înregistrate în total 6.422 de asociaţii familiale şi comercianţi persoane fizice la nivelul întregii ţări. La finele perioadei similare din acest an, numărul înregistrărilor de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale era de 11.500. „Din cei 6.422 de comercianţi persoane fizice înregistraţi la Registrul Comerţului în primele două luni ale anului 2008, 1.936 au avut menţiune de schimbare de formă juridică, astfel: 243 de asociaţii familiale s-au transformat în întreprinderi familiale şi 1.693 de persoane fizice s-au împărţit în întreprinderi individuale (228) şi persoane fizice autorizate (1.465)“, precizează Adriana Luminiţa Iacob, directorul general al ONRC.
Conversaţie pe tema funiei, în casa spânzuratului
Printre companiile care apelează în general la o astfel de măsură sunt cele a căror activitate se desfăşoară pe proiecte specifice, cum ar fi cele din IT sau consultanţă. Majoritatea se feresc însă să abordeze subiectul. HP România sau Siveco au declarat pentru Capital că nu au niciun contract încheiat pe persoană fizică, în schimb Oracle a invocat politica globală a companiei pentru a nu dezvălui asemenea informaţii. La fel şi IBM România, care alături de Oracle şi HP este unul dintre principalii angajatori de pe piaţa autohtonă de IT. „Datele referitoare la relaţiile contractuale cu angajaţii sunt de uz intern şi nu obişnuim să le facem publice“, spune Sofia Zainea, PR and Communications Manager al companiei.
Mircea Vuici, consultant IT&C, spune că nu se poate vorbi de o situaţie generalizată, dar există o tendinţă din ce în ce mai prezentă în rândul companiilor din indutria de software de a angaja pe baza contractelor tip PFA. „După părerea mea, astfel de măsuri sunt legate, pe de o parte, de criza financiară, care obligă companiile la optimizarea costurilor, inclusiv cu forţa de muncă, iar pe de altă parte, este fiscalitatea care a crescut pentru angajator, nu cu mult, dar tot este vorba despre unele costuri“.
La rândul ei, Valerica Dragomir, director general al Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), spune că această variantă este preferată de companii şi din raţiuni de eficienţă a folosirii resurselor umane. „Contractarea PFA echivalează practic cu contractele pe durată determinată, pentru proiecte specifice, ceea ce, în afară de avantajele de ordin fiscal, înseamnă minimizarea perioadelor de «downtime» ale personalului, precum şi a costurilor adiacente. Respectiv, perioadele în care nu există o foarte mare alocare pe proiecte a resurselor umane – perioade care sunt normale şi pe care orice companie le are – sunt mult reduse în cazul contractării pe proiecte specifice, iar compania nu mai are costuri salariale pentru aceste perioade în care nu produce“.
Partea goală şi partea plină a paharului
Radu Georgescu, preşedintele grupului Gecad şi vicepreşedinte al ANIS, subliniază însă că nu numai în industria IT se întâlnesc colaborări între firme şi Persoane Fizice Autorizate. „Contractele cu PFA reprezintă, în fond, o formă destul de utilizată de externalizare a unor activităţi. Uneori, externalizarea poate fi mai avantajoasă din punctul de vedere al costurilor totale, pentru că o colaborare pe proiecte cu consultanţi foarte specializaţi poate fi mai eficientă decât angajarea unei echipe, inclusiv ca timp alocat pentru finalizarea respectivelor proiecte.“
Referitor la angajaţii de bază, Georgescu face o precizare importantă. „În industria IT, în cadrul firmelor care au exporturi, programatorii beneficiază de scutire de impozit, ceea ce face ca angajarea acestora să fie foarte eficientă, mai avantajoasă decât colaborarea cu PFA“, explică el un alt motiv pentru care contractele de tip PFA sunt întâlnite de la un anumit nivel ierarhic în sus.
Cine pierde şi cine câştigă din contractele de tip PFA? Evident, companiile au de câştigat. George Butunoiu subliniază însă că cei care încheie astfel de contracte pierd unele drepturi prevăzute de Codul muncii. Pe de altă parte, Ioana Molnar, Marketing Manager la compania de consultanţă şi training în resurse umane Human Invest, vede partea plină a paharului. „Pentru angajat, este mai multă bătaie de cap, dar, în funcţie de suma pe care o negociezi cu angajatorul şi de cât de disciplinat eşti în a acumula cheltuieli, poţi câştiga chiar mai mult decât suma pe care o luai pe cartea de muncă“, conchide ea.
«Companiile nu doar preferă, ci în multe cazuri chiar îşi obligă angajaţii să treacă pe contracte de tip PFA.»
George Butunoiu, consultant HR, George Butunoiu Consulting
11.500 de forme de activitate independentă au fost autorizate de Registrul Comerţului în lunile ianuarie-februarie 2009, cu 5.078 mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut
Independenţi
Printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului aflat în funcţie în 2008, formele de desfăşurare a activităţilor economice în mod independent sunt persoana fizică autorizată (PFA), întreprinderea individuală şi întreprinderea familială. Comercianţii persoane fizice şi asociaţiile familiale au optat pentru una dintre cele trei noi forme.
