Modernizarea ANAF, un interes strategic pentru România
Modernizarea ANAF, interes strategic la Cotroceni! România continuă să aibă probleme mari cu colectarea veniturilor fiscale.
Vorbim despre un procent de numai 27% din PIB. Cosmin Marinescu, consilierul pe probleme economice al preşedintelui Klaus Iohannis, spune că colectarea slabă pare să fi devenit un blocaj la nivelul României.
El insistă pentru modernizarea ANAF, în acest context. României i-a lipsit o politică fiscală în adevăratul sens al cuvântului. Marinescu vorbeşte despre un sistem de taxe şi impozite coerent, articulat, care să respecte principiul echităţii fiscale şi să stimuleze performanţa economică şi disciplina financiară.
„De-a lungul anilor au fost adoptate sute de măsuri fiscale, multe disparate şi disproporţionate, iar României i-a lipsit o politică fiscală în adevăratul sens al cuvântului, adică un sistem de taxe şi impozite coerent, articulat, care să respecte principiul echităţii fiscale şi să stimuleze performanţa economică şi disciplina financiară – atât în economie, cât mai ales în relaţia dintre stat şi contribuabil.
Din aceste motive ne confruntăm, de atâta timp, cu o colectare slabă a veniturilor fiscale, în jurul a 27% din PIB, procent care pare să fi devenit un blocaj pentru veniturile fiscale în România.
De aceea modernizarea ANAF trebuie privită ca interes strategic pentru sustenabilitatea noastră fiscală.
România are nevoie de reforme fiscal-bugetare autentice, care să emane din principii şi obiective naţionale de dezvoltare, mai puţin din calcule electorale ce pot sfârşi în contrapunerea unor sectoare sau segmente de contribuabili împotriva altora, a întreprinzătorilor mici contra companiilor mari, sau în perpetuarea unor măsuri fiscale preferenţiale – toate acestea fiind incompatibile cu principiul echităţii fiscale şi al şanselor egale la dezvoltare”, a declarat consilierul lui Klaus Iohannis.
Chiar dacă încetineşte, creşterea economică a României va fi mai mare decât media UE
Creşterea economică în 2023 nu va mai fi la nivelul ridicat din 2022, atunci când s-a atins un plus de 4,7%. Cu toate acestea, România se va menţine peste media europeană atunci când vine despre avansul economiei.
Cosmin Marinescu a vorbit şi despre deficitele externe, care încep să se ajusteze. Totuşi, consilierul pe probleme economice de la Cotroceni a subliniat că totul se realizeze prin reducerea importurilor, nu ca efect calitativ dorit în planul competitivităţii.
„Pentru România, creşterea economică de 4,7% obţinută anul trecut a demonstrat rezilienţa şi potenţialul nostru de progres. Privind retrospectiv, putem conchide că România a traversat destul de bine crizele suprapuse cu care ne-am confruntat în ultimii ani.
Criza energetică a fost ţinută în frâu, prin diverse măsuri compensatorii, iar creşterea economică ne-a plasat în 2022 pe locul 10 în Uniunea Europeană, urcând 9 poziţii faţă de anul 2021.
Prognozele actuale indică şi pentru România o decelerare a creşterii economice în 2023. Dinamica PIB din prima parte a anului, rămânerea industriei în teritoriu negativ şi încetinirea consumului vor atenua estimările iniţiale de creştere, însă avansul economic al României va rămâne, în continuare, superior mediei de la nivelul Uniunii Europene.
Deficitele externe par să fi intrat treptat pe culoarul ajustării, în contextul în care creşterea consumului încetineşte semnificativ. Pe primele 7 luni ale anului, deficitul de cont curent a scăzut cu aproape 22%, iar deficitul comercial cu 17%, însă prin reducerea importurilor, nu ca efect calitativ dorit în planul competitivităţii”, a afirmat Cosmin Marinescu.
Ce se va întâmpla cu datoria publică până la finalul lui 2024?
Consilierul lui Klaus Iohannis a subliniat şi importanţa stabilităţii politice de la nivel guvernamental, în contextul reformelor asumate în PNRR.
El spune că este obligatoriu să continuăm investiţiile din fonduri europene şi să îndeplinim reformele structurale. Toate aceste obiective şi multe altele, dacă nu se realizează, se reflectă mai devreme sau mai târziu în bugetul statului, spune consilierul.
„Date fiind măsurile fiscal-bugetare avute în vedere, sperăm să se adeverească proiecţiile programului de guvernare actual, care prevede reducerea la 46% a ponderii datoriei publice în PIB la sfârşitul anului 2024.
Pentru perioada următoare, aşteptările în materie de performanţă se bazează, într-o măsură semnificativă, pe investiţiile din fonduri europene, realizarea reformelor structurale şi rezultate sustenabile ale politicilor fiscal-bugetare. În acest sens, stabilitatea politică în planul guvernării este o condiţie esenţială inclusiv pentru parcursul de creştere economică al României.
România şi-a asumat, în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, reforme structurale importante, investiţii de anvergură, obiective clare privind reducerea evaziunii fiscale, îmbunătăţirea guvernanţei întreprinderilor de stat, digitalizarea şi modernizarea administraţiei publice – pentru a ţine astfel pasul cu vremurile.
Toate aceste obiective, cu realizările, întârzierile sau nerealizările lor, se reflectă mai devreme sau mai târziu în bugetul statului”, a adăugat Cosmin Marinescu.
