urma, asupra strictetii cu care Comisia Europeana monitorizeaza respectarea indicatorilor de performanta ai zonei euro. Pactul de Stabilitate si crestere a fost modificat saptamana trecuta, cel mai important hatar acordat tarilor cu deficite bugetare mai mari de 3% din PIB fiind acceptarea depasirii acestuia. Acceptul este conditionat: deficitele marite trebuie sa fie temporare si justificate de conjunctura economica si costurile reformelor din tarile membre. Un argument acceptat in sprijinul unui deficit mai mare de 3% din PIB il reprezinta costul reformei sistemului national de pensii. Imbatranirea accelerata a cetatenilor tarilor membre obliga guvernele sa aloce resurse financiare in directia gasirii si sprijinirii solutiilor alternative schemelor de pensii din prezent. Sunt cheltuieli obligatorii, care duc la cresterea deficitelor.Cu toate ca nu fac parte, deocamdata, din zona euro, statele noi membre, precum si cele in curs de aderare, vor culege si ele roadele modificarii Pactului de stabilitate si crestere.Slovacia, Polonia si Ungaria fac parte din prima categorie, sunt deja membre ale Uniunii si si-au propus sa adopte euro in 2010. Au deficite bugetare excedentare – 3,6% din PIB, 4% din PIB si 5,9% din PIB, au cheltuieli uriase cu introducerea unor sisteme alternative de pensii, inflatia depaseste cele doua procente si jumatate admise de Comisia Europeana. Aceste date le recomanda drept candidate la esec, respectarea orizontului de timp in care si-au propus sa atinga criteriile de convergenta necesare adoptarii monedei euro fiind imposibila. Relaxarea Pactului de stabilitate schimba insa datele problemei. „Noile conditii ajuta Polonia sa adopte euro in 2009, nu cu intarzierea de doi ani de zile pe care o estimasem initial“, spune ministrul polonez al finantelor, Moroslaw Gronicki. Tarile central si est-europene recunosc, deci, avantajele schimbarii, dar nu toate se declara multumite. Guvernele se tem ca economia reala si populatia nu nu vor face fata socului adoptarii euro. Sondajele de opinie confirma aceste temeri, jumatate din cetatenii noilor membre fiind convinsi ca nivelul lor de trai se va prabusi o data cu adoptarea euro ca moneda nationala. La Bucuresti, ecourile deciziei Comisiei Europene sunt pozitive. „Cu toate ca detaliile relaxarii Pactului de stabilitate sunt inca in negociere la Bruxelles, pentru noi este extraordinara vestea acceptarii reformei sistemului de pensii drept argument in favoarea unui deficit mai mare“, ne-a declarat Mihai Seitan, presedintele Casei Nationale de Pensii, secretar de stat in Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei. Cu toate ca nu poate face o estimare, in acest moment, a costurilor reformarii sistemului de pensii, Mihai Seitan spune ca un lucru este cert: ele vor fi foarte mari. Prin urmare, alaturi de finantari din partea organismelor financiare internationale, Romania va contribui, din bugetul public, cu sume importante, sume ce se vor creste deficitul peste ceea ce, inainte de schimbare, Comisia Europeana ar fi admis.

Reforma Pactului de Stabilitate

• Raman neschimbate cele doua ancore nominale ale Pactului. In continuare, un deficit bugetar de maximum 3% din PIB si o rata a indatorarii de maximum 60% din PIB sunt reperele unei economii sanatoase. Nu mai sunt insa obligatorii, in acest punct al ciclului economic prin care trec statele Uniunii Europene.
• Comisia Europeana nu mai sanctioneaza nerespectarea acestor repere, cum a facut-o in trecut cu state ca Portugalia sau Grecia, impotriva carora a declansat proceduri greoaie de amendare, daca violarea deficitului prag de 3% este temporara si justificata.
• Comisia Europeana accepta statelor membre deficite bugetare temporare mai mari de 3% din PIB, daca acestea pot justifica cu argumente relevante, concrete, depasirea deficitului maxim permis. Printre argumentele acceptate de Comisia Europeana se numara necesitatea asigurarii potentialului de crestere a economiei, ciclul economic, costurile ridicate ale reformelor structurale (reforma pensiilor, reforma sistemului de asigurari sociale), necesitatea unor eforturi bugetare pe termen mediu (cum ar fi investitiile, asigurarea unui nivel optim al datoriei publice etc.)
• Procedura de stabilire a legalitatii incalcarii deficitului maxim admis va lua in considerare o serie de principii generale, care urmeaza a fi stabilite de catre statele membre impreuna cu organismele UE. Aplicarea principiilor va urmari contrabalansarea dezechilibrelor cauzate de extinderea UE catre sud-estul continentului.
• Tarile vor avea la dispozitie doi ani de zile pentru a corecta deficitele excedentare. Aceasta perioada poate fi prelungita in cazul producerii unor evenimente neasteptate, solicitante pentru bugetele nationale.
• In perioadele de crestere economica, statele membre vor folosi instrumente fiscale adecvate, in scopul reducerii deficitelor si a datoriilor.
• Statele membre au libertatea de a-si stabili obiective pe termen mediu, adaptate particularitatilor nationale, respectiv tinand cont de potentialul real de crestere economica, deficitul bugetar si gradul de indatorare al economiei.

Fostele state socialiste central si est-europene nu se grabesc sa adopte moneda UE

Desi au de castigat, majoritatea statelor membre din centrul si estul Europei s-au opus modificarii Pactului de stabilitate si crestere. Relaxarea indicatorilor obligatorii pentru aderarea la zona euro le permite adoptarea monedei unice europene mai devreme decat prognozasera. Guvernele acestor tari se tem ca economiile lor nu vor face fata socului adoptarii euro si ca cetatenii vor sanctiona drastic politicienii care i-au dus, prea devreme, in zona euro.