Tăierile la ras din pădurile României vor fi interzise pe circa un milion de hectare, suprafaţa însumată a parcurilor naţionale şi naturale şi a rezervaţiilor naturale, dacă noul Cod Silvic va fi aprobat în forma susţinută de minister, a declarat, joi, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe.

„Cât priveşte tăierile la ras, legislaţia actuală le interzice în prezent doar în parcurile naţionale şi naturale. Însă, noi avem în ţară şi peste 700 de rezervaţii naturale cu o suprafaţă de aproape 300.000 de hectare în care, astăzi, tăierile la ras sunt permise.

”Suntem pe ultima sută de metri”

Dacă noul Cod Silvic va fi aprobat în forma susţinută de minister, tăierile la ras vor fi interzise pe circa 1 milion de hectare, suprafaţa însumată a parcurilor naţionale şi naturale şi a rezervaţiilor naturale”, a precizat Alexe, într–o conferinţă de presă susţinută în timpul vizitei pe care a efectuat-o în judeţul Caraş-Severin.

Oficialul a adăugat că „suntem pe ultima sută de metri cu operaţionalizarea SUMAL 2.0, astfel România urmând să aibă cel mai important, profesionist şi modern sistem de urmărire a trasabilităţii masei lemnoase din Europa”. „Prin SUMAL, pădurea va fi monitorizată 24 de ore din 24”, a afirmat demnitarul.

În acelaşi timp, ministrul Mediului s-a arătat nemulţumit de managementul deşeurilor din Caraş-Severin, precizând că, deşi sistemul de management integrat al deşeurilor este finalizat în proporţie de 100% în acest judeţ, nu este încă funcţional.

Alexe a fost prezent şi în rezervaţia Izvoarele Nerei din Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului, unde a anunţat că 10.000 de hectare de păduri virgine şi cvasivirgine din această zonă vor fi incluse în Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine. Datele Ministerului Mediului relevă faptul că, în acest moment, 4.800 de hectare de făgete – păduri virgine din zonă fac parte din acest catalog.

”Managementul defectuos al Parcului Naţional Semenic”

În plus, ministrul s-a declarat nemulţumit de managementul defectuos al Parcului Naţional Semenic, din ultimii ani.

„De când am preluat mandatul de ministru, s-au desfăşurat trei anchete ale Corpului de Control pe teme ce ţin fie de silvicultură, fie de management, fie de investiţii, iar rapoartele Corpului de Control au fost trimise către Parchet, către Curtea de Conturi, către Romsilva, pentru a lua deciziile necesare în vederea eficientizării activităţii în acest judeţ.

Mi-am asumat, încă de la preluarea mandatului, că voi pune în valoare tot ce are mai frumos România, iar la capitolul păduri virgine şi cvasivirgine, stăm cel mai bine din Europa. Avem două treimi din pădurile virgine şi cvasivirgine ale Europei.

La preluarea mandatului, erau doar 28.000 de hectare introduse în catalog, astăzi suntem la 35.000 hectare, iar după finalizarea acestor studii, vom mai introduce încă 40.000 de hectare. România are cele mai frumoase păduri, trebuie doar să le protejăm şi mă bucur că în judeţul Caraş-Severin avem atât de multe rezervaţii naturale. O adevărată bogăţie, un adevărat patrimoniu al biodiversităţii care trebuie protejat!”, a susţinut Costel Alexe.

Județele cu cele mai multe păduri virgine

Statistica oficială arată că judeţul Caraş-Severin deţine cele mai multe păduri virgine şi cvasivirgine din România (26%), fiind urmat de Hunedoara (14,7%), Maramureş (9,6%), Braşov (8,3%) şi Prahova (7,8%).

Reprezentanţii WWF România au atenţionat, joi, într-un comunicat de presă, că modificările aduse Codului Silvic, care se vor discuta zilele acestea în Parlament, sunt doar superficiale şi nu vor rezolva problema tăierilor ilegale.

În acest sens, organizaţia de mediu propune modificări fundamentale ale Codului Silvic în trei mari direcţii: schimbarea modului în care se vinde lemnul din pădure, „pentru că realitatea este că nu ştim cât lemn se taie de fapt în România”, modul în care sunt păzite pădurile şi felul în care pot fi traşi la răspundere cei care fac să dispară lemnul din pădurile României.

Reprezentanţii WWF afirmă că au trimis, deja, autorităţilor un document cu propuneri de modificare a Codului Silvic şi a participat la toate discuţiile de la Ministerul Mediului şi de la Camera Deputaţilor pe această temă. De asemenea, au lansat o petiţie prin care propune o reformă fundamentală a sectorului silvic.