În cadrul dezbaterii "România dezvoltată", antreprenori români din diferite domenii au venit cu soluții la problemele actuale ale țării. Bancherul Ștefan Frangulea a enunțat câteva modificări în ceea ce privește industria energetică astfel încât economia României să prospere. Un alt subiect atins de acesta l-a reprezentat infrastructura țării.
Dezbaterea „România dezvoltată” a fost organizată de Sebastian Burduja, președintele PNL, filiala Sector 1. Ședința s-a concentrat în principiu pe mediul de afaceri și cum pot antreprenorii din România să contribuie la dezvoltarea țării. Sebastian Burduja a invitat cei mai de seamă antreprenori din diferite domenii pentru a le afla punctele de vedere în domenii precum infrastructură, energie, sport, cultură, creativitate, IMM-uri, antreprenoriat și financiar.
În cadrul dezbaterii a fost prezentă și Ministrul desemnat al Muncii, Violeta Alexandru, care a făcut declarații cu privire la situația salariilor și pensiilor.
Potrivit lui Sebastian Burduja, oamenii de afaceri români au declarat că își doresc un stat care dacă nu îi ajută măcar să îi lase în pace.
„Dacă nu un stat care să îi ajute, măcar să îi lase în pace”, a precizat Burduja. Acesta a mai menționat și că săptămânal va avea loc ședința grupului executiv PNL.
Stefan Frangulea, bancher, trezorier, pregătit în afară și înapoiat în România, așa cum a precizat Burduja, a venit cu o serie de soluții în ceea ce privește industria energetică a României. De asemenea, acesta și-a exprimat punctul de vedere și în privința infrastructurii.
„În primul rând aici mă aflu sub umbrela asociației trezorierilor din România și îmi exprim niște opinii personale. Legat de zona energetică vreau doar să punctez faptul că ultimul material, ultimul document aprobat formal de statul Român pe strategie energetică, strategie cred eu de prin 2007 care a trecut prin Parlament și care nu vorbea deloc de valul de investiții în eolian și solar după 2010 și de schemele de conversare ale acestora, de încurajare, care apoi au fost considerate prea generoase și restricționate. Între timp au existat diverse demersuri tehnice. Există oameni tehnici care pot să pună cap la cap o nouă strategie.
Strict legat de zona energetică și nu numai, ceea ce aș vrea să fac eu este o pledoarie pentru continuarea procesului de listare a companiilor din zona energetică, chiar și a companiilor în general. Chiar m-am bucurat să văd în programul de guvernare propus, continuarea procesului de listare a Hidroelectrica și sunt mai multe argumente în acest sens.
Poate să fie și un argument foarte simplu legat de faptul că în contextul macroeconomic dificil legat de deficitele gemene, de problema consolidării digitale, statul poate să obțină niște bani, listând niște pachete de la aceste firme de stat.
Cel mai important argument în favoarea listării companiilor de stat este acela că este „the next best thing” în ceea ce privește reimplementarea unor principii de guvernanță corporativă a acestei companii, deprofesionalizarea acestora prin mai mulți factori: prin aderarea la cerințele raportate la piețele de capital, prin expunerea la perimetrul investițional românesc extern și nu în ultimul rând prin forțarea spre restructurare și transparentizarea activității. Ajuns cumva superior poate să trimită și finanțarea unor proiecte majorării investiției, sau unele proiecte de expansiune prin emisiuni de obligațiuni.
E un proiect important de investiții în companiile din sectorul energetic și mai mult în contextul din sectorul energetic european și global cred că România poate prin companiile sale energetice să ajungă să joace un rol de jucător regional, astfel companiile Românești pot să ajungă să participe că și cumpărători în procesele de privatizare din regiune. Dar pentru asta trebuie să fie restructurate, retehnologiazate, transparente.
În cazul asta putem ajunge, noi, România, să jucăm un rol de echilibrare a sistemelor energetice la nivel european, dar trebuie puțin mai multă asumare pentru asta.”
Pe de altă parte, Ștefan Frangulea a vorbit și despre infrastructura României, mai exact despre granița de vest și zona Moldovei. Acesta a precizat că există anumite zone ale țării unde nu există șomaj și unde dacă vor exista fabrici economia României va crește.
„Un alt aspect la care m-aș uita e zona de infrastructură și zona de autostrăzi. Dacă vă uitați la granița de vest a României mergând gradual spre Moldova, vorbim de primele două zone, 100-200 de km, unde nu există șomaj, pentru că investitorii umblă 100 de km să aducă muncitorii la fabrică. În momentul în care vom reuși să avem și zona Moldovei conectată cu granița de vest, vor veni investitorii și vom avea fabrici și acolo și asta va contribui la bunăstare, la creștere economică. Sigur că asta va trebui corelată cu accesiunea în Schengen care nu e atât o problemă de a nu mai prezenta noi un buletin la o vama, ci pur și simplu ca un tir cu marfă de la o fabrică din România să se ducă direct până în Germania la client, să nu mai stea 18 ore la vamă. Cam asta ar fi să zicem că și chestii pe termen scurt din punct de vedere economic.”