Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, un proiect de lege care modifică legea cetățeniei române nr. 21/1991, actualizând procedurile și condițiile de acordare a cetățeniei române. Legea urmează să fie promulgată.
Modificări semnificative la Legea Cetățeniei Române
Articolul 4 al acestei legi a fost modificat și va avea următorul conținut: „Cetățenia română se obține prin: a) naștere; b) adopție; c) cerere”
Proiectul de lege specifică, de asemenea, că dispozițiile prezentei legi nu acordă cetățenilor străini sau persoanelor fără cetățenie un drept automat la obținerea cetățeniei române prin cerere.
De asemenea, articolul 7 din legea cetățeniei române a fost revizuit după cum urmează:
„(1) În cazul constatării nulităţii adopţiei sau anulării adopţiei, copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani este considerat că nu a fost niciodată cetăţean român.
(2) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), constatarea nulităţii adopţiei sau anularea adopţiei nu produce efecte asupra cetăţeniei copilului, dacă acesta a locuit, în condiţiile legii, pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 5 ani sau dacă, ca efect al constatării nulităţii sau anulării adopţiei, acesta devine apatrid.
(3) Hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a constatat nulitatea adopţiei ori s-a dispus anularea adopţiei, în condiţiile prevăzute de prezentul articol, se comunică din oficiu de îndată Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.
(4) Pierderea cetăţeniei române se constată prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, la propunerea Comisiei pentru cetăţenie, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie notificând, de îndată, Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor şi Direcţia Generală de Paşapoarte cu privire la aceasta.”
Condițiile pentru acordarea Cetățeniei Române. Modificările aduse Articolului 8
Alte modificări ale articolului 8 stipulează că:
„1) Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
– a) la data cererii este titular al dreptului de şedere pe termen lung ori al dreptului de rezidenţă permanentă, în România, în condiţiile legii, şi locuieşte legal pe teritoriul României de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean român şi convieţuieşte cu acesta, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei;
– b) dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român şi ataşament faţă de valorile supreme ale acestuia, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins sau a sprijinit asemenea acţiuni;
c) a împlinit vârsta de 18 ani;
d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor;
e) este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român;
f) cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială;
g) cunoaşte prevederile Constituţiei României şi imnul naţional”.
Reducerea termenului de 8 ani pentru obținerea Cetățeniei Române
Sursa citată precizează că termenul de 8 ani poate fi redus cu până la 3 ani dacă solicitantul demonstrează participarea activă la viața economică a României sau realizări educaționale relevante.
Reducerea se aplică celor care sunt cetățeni ai unui stat UE, SEE, sau ai Confederației Elvețiene, ori celor născuți pe teritoriul României, cu părinți ce locuiau legal în România la data nașterii lor.
,„Termenul de 8 ani poate fi redus cu până la 3 ani, în cazul în care solicitantul care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1) face dovada participării sale active la viaţa economică a societăţii româneşti ori, după caz, a unor realizări educaţionale relevante sau a unei contribuţii deosebite în domeniul cultural, al promovării drepturilor omului, al angajamentului social sau de voluntariat, şi se află în una din următoarele situaţii:
a) este cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European ori este cetăţean al Confederaţiei Elveţiene; b) s-a născut pe teritoriul României, iar la data naşterii sale părinţii săi sau, după caz, unul dintre aceştia, locuia legal pe teritoriul României”, mai spune sursa citată.
Proiectul menționează că termenul de 8 ani poate fi redus cu până la 3 ani pentru solicitantul care a devenit refugiat și s-a integrat bine în societatea românească, demonstrând realizări semnificative în educație, profesie sau implicare civică.
„Termenul de 8 ani prevăzut la alin. (1) lit. a) poate fi redus cu până la 3 ani în cazul în care solicitantul care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin.(1) a dobândit statutul de refugiat, potrivit prevederilor legale în vigoare, şi a depus eforturi deosebite în vederea integrării în societatea românească, mai ales dacă poate demonstra realizări remarcabile în pregătirea şcolară sau profesională ori în ocupaţia exercitată sau implicare civică deosebită”, mai arată proiectul.
Dacă solicitantul pentru cetățenia română este în afara României mai mult de 6 luni într-un an calendaristic, acest an nu este luat în calcul pentru perioada de rezidență de 8 ani (sau 5 ani în cazul căsătoriei cu un cetățean român) necesară obținerii cetățeniei.
„Dacă la data cererii este titular al dreptului de şedere pe termen lung ori al dreptului de rezidenţă permanentă, în România, în condiţiile legii, şi locuieşte legal pe teritoriul României de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean român şi convieţuieşte cu acesta, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei”, se mai arată în proiect.
Extinderea acordării cetățeniei române pentru contribuitorii la cultură și cetățenii străini
Se introduce în legea cetățeniei române un nou articol pentru acordarea cetățeniei române, la cerere, cu opțiunea de stabilire a domiciliului în țară sau în străinătate, pentru cei care au contribuit semnificativ la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești prin activități desfășurate regulat timp de cel puțin 3 ani înainte de cerere.
„Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin care, prin activităţi desfăşurate în mod regulat pe o perioadă de cel puţin 3 ani înainte de data cererii, a contribuit în mod deosebit la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti, dacă îndeplineşte în mod corespunzător condiţiile prevăzute la art. 8”, menţionat anterior.
Cetățenia română poate fi acordată la cerere persoanelor fără cetățenie sau cetățenilor străini care sunt căsătoriți cu un cetățean român și au conviețuit în străinătate timp de cel puțin 10 ani de la înregistrarea căsătoriei în România, inclusiv perioadele în care au locuit împreună în România.
De asemenea, poate fi acordată celor care au pierdut cetățenia română și descendenților acestora până la gradul II inclusiv, cu condiția să îndeplinească criteriile din articolul 8 și să dovedească cunoașterea limbii române conform legislației în vigoare.
Propunerea legislativă privind redobândirea cetățeniei române și criteriile de acordare
Conform propunerii legislative, persoanele care au fost cetățeni români și au pierdut cetățenia din motive neimputabile lor sau prin decizie externă, împreună cu descendenții lor până la gradul III, pot solicita redobândirea sau acordarea cetățeniei române.
„Persoanele care au fost cetăţeni români, dar au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetăţenia română, cu posibilitatea păstrării cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art.8 alin.(1) lit.b), c) şi e) şi fac dovada cunoaşterii limbii române, în condiţiile prezentei legi.”, mai indică propunerea legislativă.
Deciziile privind acordarea sau redobândirea cetățeniei române sunt luate prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe baza evaluării Comisiei pentru cetățenie.
Este important ca acordarea cetățeniei să fie confirmată doar în situații unde există certitudinea că toate condițiile legale sunt îndeplinite; orice incertitudine cu privire la acest lucru va conduce la respingerea cererii.