Presa din Republica Moldova a scos la iveală modul prin care Vladimir Plahotniuc și Veaceslav Platon se ascund de lege în străinătate. În plus, s-a făcut o paralelă cu privire la solicitanții de azil de peste Prut, cei care apar în dosarul Interpol.
Cum au fugit Vladimir Plahotniuc și Veaceslav Platon?
Mai mulți solicitanți de azil din Republica Moldova, căutați de Interpol, au precizat, pentru a putea obține protecție, că sunt hărțuiți politic de către țările care i-au dat în urmărire internațională.
Pe aceste principii au mers și doi fugari de peste Prut care au reușit, astfel, să scape de Interpol. Este vorba despre Vladimir Plahotniuc și Veaceslav Platon.
În iunie 2019, după ce a pierdut puterea în Republica Moldova, Plahotniuc s-a refugiat imediat în SUA, amintește jurnal.md. La acea vreme, Guvernul format din ACUM și PSRM, împreună cu președintele Igor Dodon i-au anunțat în căutare câteva luni mai târziu. Igor Dodon fusese în trecut aliatul său politic.
Anunțarea cu câteva luni mai târziu i-a permis acestuia să își rezolve situația de fugar.
Vladimir Plahotniuc și-a sters urmele
În septembrie 2019, Vladimir Plahotniuc, cunoscut sub numele de „Păpușarul”, a cerut azil politic în Statele Unite ale Americii. El a invocat persecuții politice în Republica Moldova, de unde fugise după pierderea puterii. Informațiile confidențiale despre cererea sa de azil au generat speculații și mister, ambasada americană din Chișinău refuzând să comenteze statutul său la acea vreme.
După ce autoritățile americane au respins cererea lui Plahotniuc, declarându-l indezirabil, acesta nu a fost pus în urmărire internațională de către Interpol. Asta cu toate că Rusia a făcut mai multe solicitări în acest sens. Se pare că dosarul său nu a ajuns la nivelul necesar pentru a fi inclus în baza de date globală a organizației. Statele membre au primit instrucțiuni să nu coopereze cu cererile rusești privind Plahotniuc.
Potrivit procedurilor Interpol, dosarele de căutare sunt inițial trimise la Secretariatul General pentru evaluare. În cazul în care persoana vizată ridică obiecții, dosarul este direcționat către Comisia de Control al Fișierelor. Acolo, Pârlog a fost președinte în perioada 2017-2022. Acesta este un detaliu nu doar procedural, ci și controversat, având în vedere că Pârlog este considerat unul dintre figuranții principali în diverse scheme ilegale menționate în contextul dosarelor Interpol.
Membrii comisiei iau decizii prin vot majoritar. Măsura este menită să asigure o evaluare obiectivă și imparțială a fiecărui caz.
Pentru a evita orice conflict de interese, ei nu au dreptul să se implice în cazurile care implică conaționali ai lor.
Pârlog a negat vehement orice implicare în favorizarea lui Plahotniuc sau a altor persoane aflate sub investigație.
Este neclar ce a influențat deciziile în cazuri precum cel al lui Plahotniuc și al altor fugari moldoveni care au găsit azil politic în alte țări.
Plahotniuc nu este direct implicat în acțiunile penale în desfășurare. Dar există suspiciuni că beneficiarii de azil politic au putut să scape de justiția internațională. Acest lucru s-a întâmplat printr-o combinație de influențe și proceduri contestabile.
Printre cei care ar putea beneficia de astfel de lacune se numără și Vladimir Andronachi. El este un nume cunoscut din cercul apropiat al lui Plahotniuc.
Figuri controversate din Moldova și-au găsit refugiul în Marea Britanie
Între timp, alte figuri controversate din Republica Moldova, precum Gheorghe Cavcaliuc, Veaceslav Platon și Constantin Botnari, au găsit refugiu în Marea Britanie. Politica strictă de confidențialitate a Marii Britanii a împiedicat confirmarea publicării cererilor lor de azil.
Interpolul nu este singura opțiune pentru aducerea acestora în fața justiției. Republica Moldova ar putea acționa bilateral cu statele de refugiu ale acestora pentru a asigura extrădarea pe cale diplomatică.
În cazul în care Gheorghe Cavcaliuc sau Veaceslav Platon sunt observați în Londra sau apar frecvent pe rețelele sociale în același loc, autoritățile moldovene ar putea iniția procedurile necesare pentru capturarea și extrădarea acestora.
Această strategie este văzută ca o măsură decisivă, în special în lumina declarațiilor recente ale lui Isaac Oginni. Acesta este directorul Centrului de crime financiare și anticorupție al Interpolului.
Oginni a confirmat că au existat încercări de ștergere a datelor relevante din sistemul organizației, subliniind astfel dificultățile și complexitățile în gestionarea cazurilor internaționale sensibile.
Pârlog, fost ministru al Justiției în Republica Moldova, este și el suspectat. El este ar putea fi implicat în facilitarea evitării justiției de către anumiți fugari.
Această suspiciune este alimentată și de declarațiile lui Renato Usatîi. El sugerează că Plahotniuc ar fi influențat numirea lui Pârlog în funcția respectivă. Întrebările privind plecarea lui Pârlog în Dubai, într-un moment strategic, au adâncit suspiciunile legate de integritatea procesului de urmărire penală.