Agenția are ca domeniu de activitate elaborarea, promovarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea Strategiei Naționale de e-Health, ca parte din Strategia Națională de Sănătate a României. Waw…

Ca “bună” practică, să luăm exemplu sistemul informatic al CNAS. Funcționează din 2014, pus în funcțiune după 8 ani de pregătiri, investiții și teste. 8 ani. Costurile: peste 200 de milioane de euro.

Din 2014 până în 2019 sunt 5 ani. Cu cei 8 de test, se fac 13 ani. Cu toate acestea, verificarea unei rețete compensate la farmacie durează și 45 de minute, medicii de familie folosesc în continuare sistemul” offline” și au situații în care nu pot verifica calitatea de asigurat a pacientului.

Țări precum Franța și Germania au înglobat activitățile de e-Sănătate în cadrul legislației lor naționale care reglementează sistemul medical. În Franța, introducerea fișei medicale electronice este inclusă în legea de reglementare a securitățîi sociale. 

 

Cum arată în 2020 Agenda Digitală a Sănătății românești?

 

  • medic bolnav COVID-19: “Ne închidea cu cheia, închideau uşa efectiv cu cheia şi apoi intră cineva seară, o doamnă asistentă, întreba dacă e totul în regulă, undeva la 8.00 – 9.00. Până dimineaţă nu mai intră nimeni. Şi nici nu există buton de panică sau ceva. Asta practic e ceea ce este cel mai greu de suportat, faptul că ai senzaţia că ai făcut ceva rău şi eşti ţinut efectiv închis ca la detenţie.” 
  • Copil 2 ani căzut în piscina, ambulanța a sosit după jumătate de oră, între timp, pacientul era deja la un spital din Capitală care l-a trimis la altul. Moare după 5 ore.
  • Un bărbat care a chemat ambulanța pentru că se simțea rău și avea febră de mai multe zile a fost plimbat între trei spitale din capitală. A fost surprins să constate că la centrul de coordonare a ambulanțelor nu se știa care spitale nu mai au locuri.
  • Mama internată cu copilul: Saloanele de la secţia de Pediatrie sunt vechi, iar la geam din cauza condensului este igrasie. 
  • Spital din țară: sectile Oncologie și Interne – lucrări reabilitare începute de 4 ani, abandonate la jumtate, mucegaiul și igrasia apar pe pereți în urma infiltrațiilor apei 
  • Spital afecțiuni pneumologice: lipsă de aparatură sau aparatură împrumutată de la alte spitale, saloane pline de igrasie. România este pe primul loc în Europa la numărul cazurilor de tuberculoză
  • Mâncare spital 2020: alte paciente internate încep să descrie situația din spital. „Ni se dă mâncarea pe prag, o pun acolo jos afară și au mâncat câinii din cutii până când am ieșit noi”, spune o pacientă revoltată.

 

Cum arată infrastructura de e-Sănătate în România?

 

  • Doar 16% dintre cabinetele românești schimbă date medicale cu alte specialități și spitale 
  • Toate spitalele (427) și toți medicii de familie (peste 11500) dispun de dotări minime IT
  • Transferul electronic individual de date ale pacienților nu figurează încă în agenda medicilor de familie români
  • Schimbul de date medicale prin rețele informatice este puțîn popular: doar 2% dintre cabinetele Medicilor de Familie participă la studiul care raportează schimbul de date medicale cu alți furnizori de asistență medicală
  • Doar 2% dintre cabinete transferă datele administrative cu privire la pacient pentru ramburs prin rețele informatice. 
  • Doar 4% au primit rezultate de la laboratoare pe această cale. 
  • Doar 65% din medicii de familie stochează în format electronic dosarul medical al pacientului.
  • Doar 50% dintre cabinetele românești înregistrează date administrative cu privire la pacient
  • Doar 30% dintre cabinetele Medici de Familie stochează cel puțîn un tip de date medicale electronice cu privire la pacient. 

Cum ar arată E-Health în context Covid-19? 

Un exemplu de la Sheba Medical Center relevant prin simplitate versus beneficii. 

Medicii care interacționează cu pacienții Covid 19 sunt primii expuși, astfel încât tot mai multe spitale au început să se gândească cum se poate limita sau, cel mai bine, reduce la zero, interacțiunea medic-pacient.

În acest sens, CREȘTEREA ROLULUI TEHNOLOGIEI în îngrijirea pacienților a devenit prioritar.

Astfel, medicii de la Sheba Medical Center, plasează deja senzori sub saltele în unele secțîi pentru a urmări ritmul cardiac, ritmul respirator și mișcarea, inteligenta artificiala prelucrează datele și avertizează medicii daca starea pacienților se deteriorează.

„De obicei, ne oferă un semnal cu 4 până la 6 ore înainte de deteriorare”, a spus reprezentatul spitalului, adăugând că acesta este un timp valoros în cazul pacienților cu coronavirus.

Un alt sistem de alerta, în curs de dezvoltare, este o aplicație care monitorizează vocea unui pacient atunci când vorbește pe telefonul mobil. Se pot identifica modificări ale vocii – sau ale respirației – care pot indica o deteriorare a stării de sănătate și, astfel, vă alerta echipa medicala.

O caracteristică a noii camere de spital este un dispozitiv pe care pacientul îl operează pentru a efectua teste pe baza instrucțiunilor medicului sau asistentei care îi vorbește prin intermediul unui ecran. În simulare, un medic i-a spus pacientului să atașeze un termometru și alte accesorii pentru a obține o imagine a stării sale de sănătate.

Un robot l-a conectat pentru o convorbire video cu soția să, un senzor de sub saltea a monitorizat diverse statistici, o asistentă a folosit coaching-ul de realitate virtuala pentru a repara un ventilator.

Oricum, dacă comparăm avantajele versus riscurile de sănătate ale medicilor (un medic care timp de cel puțin 2 săptămâni nu poate să profeseze, înseamnă alte multe „costuri” fata de alti pacienți), daca ne gândim la eficienta actului medical, la imbuntatirea considerabilă a preciziei diagnosticului și așa mai departe…investițiile în SĂNĂTATEA DIGITALA se întorc înzecit în beneficii pentru fiecare dintre noi.

Stiu că e mai ieftin să faci o cheie la magazinul de peste drum de spital, dar…trebuie să ne uitam și la viitor!

Va urma: Strategiile de e-sănătate ale țărilor din Uniunea Europeană