"Integrarea europeană însăşi în esenţă este o simulare de 'fast forward' în ceea ce înseamnă integrare economică prin acord de liber schimb aprofundat cu Statele Unite. Noi facem un 'meet' (întâlnire – n. r.) cu americanii aşa cum am făcut noi între noi europenii la o scară largă, până la ultima moleculă instituţională şi economică. Avem un proces şi propunerea mea este să spunem că este ok sau nu, dar la sfârşit când avem produsul. A devenit o modă să ne încărcăm toate fricile către o chestiune care nu există. Dacă acest TTIP nu se încheie, credinţa mea este că vom avea probleme pe termen lung fundamentale, noi Occidentul, de supravieţuire în sensul de competitivitate economică, în raport cu restul lumii. Suntem într-un fenomen de contracţie economică, împinşi înapoi de restul lumii, care devine tot mai competitivă, tot mai sofisticată', a spus Moisă.
Acesta a adăugat că, "din punct de vedere tehnologic, nu mai avem monopolul superiorităţii, al marilor infrastructuri, al marilor politehnici ale lumii'.
"Suntem ajunşi din urmă de restul lumii. Există o doză de şoc economică în TTIP, dar care ne va ajuta să devenim mai competitivi în raport cu restul lumii. Cel mai important lucru este şansa de a rămâne competitivi economic, de a ne menţine cât vom putea sistemele de protecţie socială, decente, rezonabile. E atâta foame, lăcomie, sălbăticie în dorinţa altor societăţi de ne ajunge din urmă, de a mânca mai bine. Dacă nu suntem pregătiţi pentru asta, vom avea o problemă de supravieţuire cu toţii', a adăugat oficialul european.
Parlamentul European a adoptat, în data de 8 iulie, cu 436 de voturi 'pentru', 241 'împotrivă' şi 32 de abţineri, o rezoluţie privind Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP), document care a suscitat o serie de controverse, în special cu privire la clauza de soluţionare a litigiilor dintre stat şi investitor (ISDS). Potrivit organizaţiilor de mediu, acest mecanism ar permite investitorilor străini să dea în judecată statele pentru a cere compensaţii, în cazul în care profiturile vor fi lezate prin acţiunile statului.
Textul de compromis privind instrumentele pentru rezolvarea disputelor dintre investitori şi state, la care au ajuns grupurile politice după lungi negocieri, cere un nou sistem care să înlocuiască prevederile 'rezolvării disputelor dintre investitori şi state' (ISDS), care se bazează pe arbitraj privat şi sunt comune acordurilor comerciale.
Acest sistem ar trebui să fie 'subiect al principiilor şi supravegherii democratice', iar cazurile să fie rezolvate 'transparent', de către 'judecători numiţi public, independenţi şi profesionişti', 'în cadrul unor audieri publice'. Acest sistem ar trebui să includă 'un mecanism de apel', să respecte jurisdicţia tribunalelor UE şi ale statelor membre şi să garanteze că interesele private 'nu pot submina obiectivele politicilor publice', se arată în text.
Eurodeputaţii s-au pronunţat pentru continuarea negocierilor, dar amintesc că acestea trebuie să conducă la un acord 'ambiţios', dar 'echilibrat', care să crească accesul bunurilor şi serviciilor pe piaţă, precum şi accesul la licitaţiile publice, cu beneficii pentru toate statele UE, care să creeze un 'mediu economic efectiv, pro-competitiv' şi să elimine barierele comerciale netarifare.
Acordul ar trebui să elimine restricţiile SUA privind proprietatea străină asupra serviciilor de transport şi companiilor aeriene, să îmbunătăţească accesul UE pe pieţele de telecomunicaţii din SUA şi să realizeze o 'deschidere semnificativă' a pieţei americane de licitaţii publice la toate nivelele administrative, mai menţionează textul.
Totodată, trebuie să fie garantate nivele înalte de protecţie pentru datele, sănătatea şi siguranţa consumatorilor UE, iar dumpingul social, fiscal şi de mediu trebuie prevenit, au adăugat deputaţii europeni.
Potrivit Fundaţiei Terra Mileniul III, România a reuşit să strângă cele 24.000 de semnături necesare pentru petiţia împotriva TTIP. Numărul semnăturilor cumulate de la cele 22 de state europene care au aderat la iniţiativă a ajuns la 3 milioane.
Organizaţiile non-guvernamentale europene au anunţat că, în data de 7 octombrie, vor organiza o manifestare la Bruxelles, ocazie cu care vor înmâna autorităţilor europene semnăturile colectate.
AGERPRES
