Ungurii par sa-si fi rezervat locuri la mesele tuturor negocierilor de vanzare a rafinariilor din zona. Greii mondiali ai petrolului privesc intrigati cum o companie de care nu au auzit pana de curand pluseaza cu dezinvoltura, in cadrul licitatiilor, sume ce par incredibile pentru un jucator est-european. MOL se poate lauda ca este prima companie de profil privatizata intr-o tara din fostul bloc comunist. Un prim pachet de 35% din actiunile sale a fost scos la vanzare in 1995, iar acum, 74% din
Ungurii par sa-si fi rezervat locuri la mesele tuturor negocierilor de vanzare a rafinariilor din zona. Greii mondiali ai petrolului privesc intrigati cum o companie de care nu au auzit pana de curand pluseaza cu dezinvoltura, in cadrul licitatiilor, sume ce par incredibile pentru un jucator est-european. MOL se poate lauda ca este prima companie de profil privatizata intr-o tara din fostul bloc comunist. Un prim pachet de 35% din actiunile sale a fost scos la vanzare in 1995, iar acum, 74% din capital este in mainile actionarilor straini. La data lansarii privatizarii, compania era evaluata la 900 milioane de dolari, iar astazi, numai vanzarile sale anuale depasesc sapte miliarde de dolari. De fapt, la baza cresterii sale sta tocmai iesirea din timp de sub controlul statului, realizata intr-un moment in care companiile similare din tarile vecine inca nu se dezmeticisera in privinta viitorului. Pe atunci, MOL avea aceleasi probleme pe care si Petrom, de exemplu, le-a dus in spate pana in acest an, cand a fost cumparata de OMV. Prin deciziile sale, guvernul de la Budapesta forta compania sa actioneze ca un furnizor de servicii sociale, si nu conform principiilor pietei, iar efectele acestei politici s-au vazut la nivelul rezultatelor financiare. Cand a luat hotararea de a se extinde pe plan regional, MOL avea doar doua rafinarii si o retea locala de benzinarii. Prima tinta externa a fost Romania, unde a deschis in 1995 o statie de carburanti in regim de franciza. Doi ani mai tarziu, compania face miscarea decisiva pentru viitorul sau pe piata romaneasca, preluand filiala locala a Amoco Oil, ceea ce i-a permis sa-si majoreze la 12 numarul benzinariilor. Insa planurile sale de expansiune erau abia la inceput. Preocupata de diversificarea surselor de titei, MOL s-a aventurat in operatiuni de prospectare petroliera in strainatate. Dupa un acord semnat in 1997 cu autoritatile din Yemen, in 1999 a batut palma cu gigantul rus Yukos pentru exploatarea in comun a unui zacamant de titei din Siberia.
Ambitia unei companii locale
Intre timp, la cartierul general de la Budapesta se pregatea prima mare preluare regionala. In aprilie 2000, MOL a cumparat 36% din capitalul societatii petroliere slovace Slovnaft, aceasta reprezentand, totodata, prima achizitie externa realizata vreodata de o companie petroliera din Centrul si Estul Europei. Valoarea tranzactiei: 262 milioane dolari. Lansarea negocierilor de fuziune cu grupul petrolier polonez PKN, in cursul aceluiasi an, a risipit orice dubiu privind ambitia companiei ungare de a-si creste influenta intr-o regiune tot mai curtata de gigantii mondiali ai titeiului. In 2001, MOL a convenit cu OMV sa depuna o oferta comuna pentru Unipetrol din Cehia, iar un an mai tarziu a semnat un acord pentru alte circa 32% din actiunile Slovnaft. Tranzactia s-a perfectat in martie 2003 si a avut valoarea de 85 milioane dolari. MOL se transformase deja intr-un grup regional, iar board-ul sau a inteles ca sosise timpul ca viitorul sau sa fie trasat mult mai riguros. De aceea, in 2002 este aprobata o strategie cu tinte clare pentru urmatorii trei ani, fiind puse la bataie peste doua miliarde de dolari pentru extinderea activitatilor. Sefii de la MOL s-au pus pe treaba si, la scurt timp, grupul maghiar a preluat, printr-un acord de parteneriat strategic, 25% plus o actiune din capitalul INA, principala companie croata de petrol si gaze. Aceeasi formula a parteneriatului strategic, prin schimb de actiuni, a fost propusa de MOL si pentru Petrom, dar ideea nu a fost agreata de Guvernul de la Bucuresti. Insa acest esec, la care se adauga rateul cu Beopetrol din Serbia, nu le-a retezat pofta ungurilor pentru shopping. Zilele trecute, MOL a cumparat de la Shell Romania 59 de statii de carburanti, intr-o tranzactie evaluata de unii analisti intre 50 si 70 de milioane de euro (cifra infirmata insa de ambele parti), dupa ce in iunie 2003 a preluat de la anglo-olandezi un prim lot de 23 de benzinarii. Sigla Shell dispare de pe tot ce inseamna benzinarii in Romania, iar MOL bifeaza intr-un an ceea ce isi propusese sa faca in trei-patru ani. „Am inceput ca o firma locala, de mici dimensiuni, si credem ca acum am ajuns o companie care poate concura cu succes pentru o pozitie din ce in ce mai buna pe piata regionala”, spunea, la Bucuresti, directorul executiv al grupului MOL, Gyorgy Mosonyi. „Ambitia noastra este sa devenim prima companie din regiune. Pentru asta, vom avansa pas cu pas. Suntem disciplinati in atingerea obiectivelor”, a continuat Mosonyi, considerat unul dintre arhitectii expansiunii regionale a grupului ungar. Mesajul este clar: MOL nu se va opri prea curand din cursa inceputa in urma cu zece ani. De altfel, nici nu pare sa isi puna problema banilor, pe care a rezolvat-o la inceputul lunii noiembrie prin vanzarea catre E.ON a diviziei de gaze naturale, tranzactie din care va incasa un miliard de dolari.
MOL ATACA PIATA DISTRIBUTIEI DE CARBURANTI
Daca ar fi reusit sa puna mana pe cele peste 600 de benzinarii si cele doua rafinarii ale Petrom, grupul MOL ar fi devenit peste noapte liderul de facto al prelucrarii si distributiei de carburanti din Balcani, si ar fi reusit sa-l surclaseze pe concurentul sau OMV (care detine, de altfel, 10% din capitalul MOL). Anul trecut, compania ungara a realizat vanzari de 7,3 miliarde euro, in vreme ce OMV a vandut de 7,6 miliarde euro. Petrom, cumparat intre timp de austrieci, a inregistrat venituri de peste doua miliarde euro. In acelasi timp, profitul operational al MOL a fost de circa 360 milioane de euro, la jumatate fata de cel al OMV. MOL a reusit aceste performante cu circa 16.000 de angajati, iar OMV cu numai 6.100. Petrom, in schimb, avea in evidente 57.000 de salariati. Insa pentru MOL esecul inregistrat la Petrom pare sa reprezinte doar o amanare a momentului in care isi va adjudeca fotoliul de lider zonal. Achizitia celor 59 de benzinarii detinute de Shell in Romania, consemnata zilele trecute, ii aduce noi puncte pretioase in cursa pentru atingerea acestui obiectiv. Impreuna cu partenerul sau croat INA, grupul maghiar controleaza deja o puternica retea de distributie regionala, formata din peste 1.000 de benzinarii in 11 tari. Acordul cu Shell propulseaza MOL in pozitia a patra pe piata romaneasca a distributiei de carburanti si, conform declaratiilor oficialilor companiei, pe locul al doilea ca volum de vanzari. In acelasi timp, cota de piata a MOL in Romania se dubleaza, ajungind la 12%, potrivit propriilor estimari. Insa ungurii au preluat si afacerile Shell cu lubrifianti si combustibil pentru aeronave si nu ar fi exclus sa puna mana si pe filiala Shell Gas, singura prezenta pe care grupul anglo-olandez o mai are in Romania. Joszef Szorad, directorul de retail al grupului maghiar, spune ca ritmul in care se dezvolta piata romaneasca va face necesar un numar mai mare de benzinarii, iar MOL este gata sa-si actualizeze planul privind extinderea retelei. „Avem in continuare apetit pentru dezvoltare”, a spus Szorad la Bucuresti.