Ziarul rusesc „Nezavisimaia Gazeta” scrie că această temă ar urma să fie discutată în zilele următoare la întâlnirea lui Igor Dodon cu șeful grupării separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, iar în luna octombrie, la întâlnirea celor doi cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin. În același context, ziarul menționează că desemnarea, în luna iulie 2018, a lui Dmitrii Kozak (autorului proiectului de federalizare respins de Chișinău în 2003) în calitate de reprezentant special al președintelui rus pentru dezvoltarea relațiilor economice și comerciale cu Moldova nu a fost întâmplătoare, această mutare fiind făcută pentru a pregăti federalizarea după alegerile parlamentare din februarie 2019. Rusia mizează pe o configurație parlamentară dominată de socialiști, care ar accepta un astfel de scenariu, scrie Deutsche Welle.

Cine este Kozak?

Dmitri Kozak a coordonat campania pentru alegerile prezidențiale din Rusia din 2004. Ca și Putin, Kozak provine din serviciile secrete, începându-și cariera în anii ’70 în GRU (serviciul de informații al armatei). Kozak a fost responsabil de proiectul de desprindere a Crimeei de Ucraina.

Proiectul său eșuat privind federalizarea Moldovei prevedea transformarea țării într-o republică federală cu un „senat” în care moldovenii și separatiștii ar fi avut reprezentare egală. De asemenea, trupele ruse de ocupație ar fi urmat să staționeze pe teritoriul țării până în 2023. Președintele de atunci al Moldovei, comunistul Vladimir Voronin, a respins planul în ultimul moment, în timp ce Putin era deja în avion și venea în Moldova să-l semneze.

„Ucraina are în 2019 alegeri prezidențiale şi parlamentare şi regimul Putin mizează pe faptul că Kievul nu va riposta atunci când, în Moldova, se va încerca implementarea „planului Kozak” de federalizare, fie şi într-o nouă formulă, după care Rusia va căuta să impună acest scenariu şi Ucrainei, în cazul teritoriilor ocupate și controlate de Rusia. Cam asta-i perspectiva pe care ne-o pregăteşte Rusia”, susție analistul politic de la Chișinău, Oazu Nantoi.

Cum vede Dodon federalizarea/ desființarea Moldovei?

În opinia președintelui moldovean, Igor Dodon, federalizarea ar fi singura metodă validă de soluționare a conflictului transnistrean. Pentru aceasta, în opinia sa, ar trebui îndeplinite mai întâi două precondiții: statutul de neutralitate al Moldovei să fie recunoscut de actorii internaţionali la fel ca și dreptul Transnistriei la autodeterminare în cazul în care Moldova îşi pierde statalitatea, adică dacă se va uni cu România. În cazul federalizării, Transnistria, în opinia lui Dodon, îşi va păstra preşedintele, parlamentul, guvernul şi chiar drapelul, comune urmând a fi doar statalitatea, frontierele, politica externă, bugetul şi sistemul bancar, iar o Moldovă neutră, în opinia lui Dodon nu va avea nevoie de armată nici pe malul drept, nici pe cel stâng al Nistrului.

Socialiștii au anunțat miercuri, 5 septembrie, lansarea în „campanie preelectorală activă” prin desemnarea candidaților la funcțiile de deputați (pentru alegerile din 2019) în circumscripțiile uninominale. „Nezavisimaia Gazeta” scrie că „unificarea” țării pe bază federativă și dezvoltarea relațiilor cu Rusia vor fi temele de campanie ale Partidului Socialiștilor al cărui lider, de facto, este Igor Dodon.

Moscova ar vrea o coaliție Dodon-Plahotniuc

„Moscova își dorește în Moldova crearea unui stat federativ, care i-ar respecta indicațiile și ar oferi un statut legal recunoscut clonelor sale de la Tiraspol, asigurându-i Kremlinului o ”cunună de măslini” recunoscută pe plan internațional pentru susținerea unei reglementări a conflictului transnistrean, pur formală, dar care ar păstra pe fond toate elementele care au generat războiul din 1992”, susține ex-ambasadorul Republicii Moldova la Washington, Igor Munteanu. El atenționează că Rusia și-a mobilizat toate resursele pe care le controlează astăzi în Republica Moldova în scopul sprijinirii unui proiect de federalizare, imediat după alegerile din 2019.

Iar rolul lui Kozak, în opinia sa, este de a crea și ambala „o coaliție (patriotică) post-electorală dintre PD și PSRM. (…) În opinia administrației de la Kremlin, PD și PSRM sunt singurele partide, care ar putea să-i asigure o majoritatea necesară și suficientă pentru adoptarea și legiferarea unui model de stat comun, legiferat de Parlamentul Republicii Moldova, de care Moscova are nevoie tot mai acut”.

„Moscova este conștientă că modelul său de conservare a ”conflictului înghețat” (de la Nistru – n.n.) nu mai este viabil, fiind tentată să aplice haosul ”stabilității” promovat de actuala guvernare de la Chișinău, care a depus eforturi susținute în ultimii 3 ani să alunece spre un model tot mai aproape de transnistrizarea cu care intelectualii de la Chișinău își speriau copiii până nu demult, ceea ce s-ar traduce pe românește – stat polițienesc, dispariția completă a justiției, militarizarea spațiului public, propaganda abuzivă și folosirea autorităților statului în folosul unei singure puteri oligarhice și rentiere”, a mai comentat Munteanu pentru „cotidianul.md”.